În orașul Bootșani, o stradă îi poartă numele, iar un tablou de dimensiuni monumentale, al cărui autor este, încântă privirile de aproape 120 de ani, fără să fi fost niciodată coborât de pe peretele pe care a fost montat la începutul secolului trecut.
Arthur Garguromin Verona (nume la naștere Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona) s-a născut pe 24 august 1867 la Brăila și s-a stins în 26 martie 1946, la București. De origine aromână, a făcut studii de artă la Viena şi München.
Tabloul monumental "Cosaşii", de Artur Verona, a fost realizat în anii 1906-1907 şi a ocupat, încă de la finalizarea sa, un perete al Sălii Oglinzilor de la Prefectura Botoșani, actualul Muzeu Județean, clădire monument istoric proiectată de celebrul arhitect Petre Antonescu.
(Tabloul ”Cosașii”, pe peretele pe care a fost montat în anul 1907, la Muzeul Județean Botoșani)
În anul 1957, când Ion Zurescu (autorul primei monografii dedicate lui Artur Verona) a publicat biografia referitoare la artist, acesta menționa că lucrarea ”Cosașii” era în continuare prezentă pe peretele Sfatului Raional Botoșani, titulatura comunistă dată clădirii vechii prefecturi.
Lucrarea "Cosașii", de la Botoșani, a rămas ca una dintre cele mai ample picturi monumentale ce poartă numele lui Artur Verona. De altfel, pictorul este reprezentat în colecţiile de artă ale Muzeului Judeţean Botoşani cu mai multe lucrări, însă de mai mică amploare.
Tablou finalizat și predat în 1907, pe suma de 5.000 de lei
La începutul secolului trecut, șefii județului de la Botoșani i-au comandat pictorului Arthur Verona un tablou monumental cu un subiect care să ilustreze o scenă câmpenească inspirată din stema județului Botoșani. Deși această lucrarea este de multe asociată cu Răscoala de la 1907, ea nu are nimic de a face cu acțiunile țăranilor din acel an.
Conform contractului semnat între prefectul județului și pictorul Arthur Verona la 6 decembrie 1906, tabloul trebuia să aibă 3,75 m lungime și înălțimea de 2,70, ne spune istoricul Sergiu Balanovici. Pentru executarea tabloului, care ar fi trebuit predat la 1 februarie 1907, pictorul a primit suma de 5.000 de lei, în care erau incluse și transportul și montatul tabloului.
Recepția tabloului, care înfățișa un grup de cosași într-un lan de grâu, a fost făcută în ziua de 10 mai 1907, în prezența arhitectului Petre Antonescu și a inginerului Ioan Tudor, cel care se ocupa tot timpul de supravegherea lucrărilor la Palatul Administrativ.
Chiar dacă, în prezent, Muzeul Județean se găsește în plin proces de reabilitare, tabloul ”Cosașii”, de Artur Verona, se află pe același perete pe care a fost ridicat în anul 1907.
Despre lucrarea care ”face parte din sală”, istoricul Gheorghe Median este de părere că va fi restaurat tot pe perete, acesta nefiind niciodată desprins și coborât.
(2024, în timpul lucrărilor de reabilitare a Muzeului Județean Botoșani)
”Probabil că acolo va fi restaurat. Este un sistem de prindere, cu niște chingi speciale. A fost făcut la comandă, la comanda Prefecturii, plătit din banii Prefecturii de atunci. Desigur că el va fi conservat, restaurat. Fiind foarte mare și foarte greu nu va transportat, cel mai probabil va fi angajat un conservator care să intervină la fața locului”, spune Gheorghe Median.
O întâmplare… cu bucluc: ”De ce miroase a ceapă?”
Istoricul Gheorghe Median confirmă că lucrarea lui Artur Verona se afla pe peretele Muzeului atunci când s-a angajat ca muzeograf aici, în anii 70. Își amintește chiar și o întâmplare mai puțin obișnuită, care o are în mijlocul ei pe una dintre angajatele instituției.
”Era plin de praf tabloul. Directorul de atunci, Paul Șadurschi, se întreba ce e de făcut. Și într-o dimineață vine și spune: ”Miroase a ceapă în Muzeu, de ce miroase a ceapă?” Ce se întâmplase, de fapt? O supraveghetoare se apucase să șteargă tabloul cu ceapă. Era pricepută, făcea și restaurare de ceramică, fără să facă vreo școală, e adevărat. Și aflase ea că se curăță tabloul cu ceapă. Într-o zi, când noi nu lucram, ea a urcat cu scara și a curățat tot. A rămas mirosul, firește, dar tabloul a căpătat luminozitate”, ne povestește istoricul Gheorghe Median.
Actul de naștere al clădirii-monument: 31 octombrie 1904
Clădirea în care funcționează Muzeul județean Botoșani a fost construită la începutul secolului XX și poartă amprenta arhitectului Petre Antonescu, cunoscut și ca autor al unor monumente emblematice: Primăria Bucureștiului, Arcul de Triumf, Cazinourile din Sinaia și Constanța.
(Muzeul Județean Botoșani)
La temelia clădirii din centrul orașului se flă un tub metalic, care, alături de monede din acea vreme, cuprinde actul de naștere: 31 octombrie 1904. Piatra de temelie era pusă pe 4 octombrie 1904, iar lucrările începeau în martie 1905.
Construcția era finalizată la 28 noiembrie 1906, fiind dedicată celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Inițial, clădirea a găzduit Prefectura, apoi Consiliul Județean, biroul medicului șef al județului, biroul medicului șef veterinar, cel al inspectorului șef de poliție, instituția de coordonare a învățământului și a cultelor, iar din 1977 Muzeul Județean de Istorie.
(2024 - Muzeul Județean Botoșani în reabilitare)