Doi frati de-o mama, calugari, veniti la manastire, au trait in pustie 30-40 de ani si nu s-au sfadit niciodata. Se duceau dracii la satana si ziceau: "Sunt doi calugari si au dragoste mare si sinceritate si iubire intre ei si nu putem sa-i facem sa se sfadeasca". Dar un drac mai mare zice: "Eu ii fac sa se bata!". Era unul dintre aceia mesteri, ca si ei sunt si prosti si mai destepti - soldati, capitani, generali, de tot felul. Cand stateau fratii amandoi la rugaciune, linistiti, in chilia lor, apare dracul. La unul s-a aratat porumbel si la unul s-a aratat cioara.

Cel care a vazut cioara, a zis: "- Mai frate, uite o cioara!". "- Mai, dar tu nu vezi ca-i porumbel?". "- Mai, dar tu esti chior, nu vezi ca-i cioara?". De cand erau ei, nu vorbisera asa. "- Tu esti chior! Nu vezi ca-i porumbel?", si-i da o palma celuilalt. Atunci acela a zis: "- Iarta-ma, frate!" Cand a zis "Iarta-ma", n-au mai vazut nici cioara, nici porumbelul. Era dracul! Atunci au cunoscut ca sunt batjocoriti. Si degeaba i-a facut sa se bata, ca au cerut iertare unul de la altul. Au cerut iertare si tot ei au ramas mai mari decat dracul. Dracul niciodata nu zice "iarta-ma". (Parintele Ilie Cleopa)