Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) a fost organizată de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani, demersul aflându-se la ediția a VI-a. Potrivit organizatorilor, NAG are rolul de a promova locul Galeriilor în viața culturală botoșăneană și de a facilita publicului prezent și iubitorilor de artă întâlnirea cu cele mai noi creații ale artiștilor contemporani din întreaga țară.

Zeci de botoșăneni sau invitați din țară au petrecut câteva ore în spațiul generos al Galeriilor de Artă ”Ștefan Luchian” Botoșani. Pictori, muzicieni, scriitori. Dar și elevi de toate vârstele, iubitori de artă. Nu au lipsit nici curioșii care au intrat să afle ce se petrece într-un spațiu cultural la o oră târzie a serii.

Programul a fost unul divers, cu public de toate vârstele. Și asta pentru că organizatorii au pregătit momente de muzică, dar și de artă și literatură. Iar artiștii s-au mobilizat pentru a le oferi celor prezenți momente deosebite.  

Muzica a fost asigurată de Cezara Ariciuc (vioară). O inedită lansare de carte, dar care și-a găsit foarte bine locul în spațiul Galeriilor, a deschis paliere noi către înțelegerea artei contemporane și nu numai. Cartea „Emoții, expresii și fizionomii în sculptura statuară occidentală”, de prof. univ. dr. Liviu-Adrian Sandu, a stârnit interesul publicului, tot joi seara fiind prezentat și catalogul Bienalei de Pictură și Grafică „Ștefan Luchian” – ediția I (februarie 2023).

Poetul Gabriel Alexe a făcut o incursiune în „Matematica poeziei”. Iar Claudia Babii a realizat tatuaje cu henna pentru cei doritori de o experiență nouă. Artistul plastic Cristian Bîrzoieș a făcut o demonstrație de acuarelă, iar Alina și Anca, două tinere cunoscute deja publicului botoșănean, au pictat icoane pe sticlă. Silviu Babii a fost de asemenea prezent cu pasteluri, iar Florin Grosu și Valentin Olteanu au realizat portrete ”la minut”, fiind atracția serii pentru publicul tânăr și nu numai.

NAG și ”Interferențe” la Botoșani

Noaptea Albă a Galeriilor a cuprins an de an, în febra sa culturală, galeriile de artă din România.

”Astfel că și noi, la Botoșani, am încercat să ne înscriem în cadrul acestui eveniment. Ne-am oprit odată cu pandemia, dar orice lucru rău ține puțin și frumosul întotdeauna biruie. Vă mulțumesc că ați revenit în galerii, datorăm această întâlnire și faptului că tot aici se deschide cea de-a XII-a ediție a Salonului Național de Arte Vizuale Interferențe”, a precizat Ana Coșereanu, gazdă a evenimentului.

Expoziția organizată de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani a adus pe simeze peste 90 de lucrări ce abordează o mare varietate de teme și tehnici de realizare: pictură și grafică, sculptură, porțelan, fotografie, tapiserie, arte decorative, icoană și instalație, opere semnate de artiști proveniți din întreg arealul românesc, aparținând unor școli și generații diverse.

”Un salon de ținută, spun eu, reprezentativ pentru nordul Moldovei. Facem o radiografie a artei contemporane românești”, a spus artistul plastic Liviu Șoptelea, președintele Societății Culturale „Expo-Art” Botoșani.

”Se spune despre chip că este poarta către suflet”

Anei Coșereanu i-a revenit misiunea de a prezenta cartea lui Liviu Adrian Sandu, ”Emoții, expresii și fizionomii în sculptura statuară occidentală”.

”Din momentul în care am răsfoit acest volum realizat de prof. univ. dr. Liviu Adrian Sandu, am trăit sentimentul că lumea atât de diversă a acestei tehnici mi se pare destul de ușor de înțeles, pas cu pas, într-un mod aparte, datorită felului în care a fost scris acest volum. Despre sculptură s-au făcut de-a lungul vremii numeroase studii. S-au scris multe cărți, unele chiar cu un limbaj destul de anevoios pentru cel care nu este familiarizat cu un vocabular de specialitate. De asemenea, unele au încercat să cuprindă cât mai multă informație, fiind mai greu de parcurs. Volumul despre care am onoarea să vă vorbesc în seara aceasta este scris de un sculptor care spunea despre el însuși: ”Sunt un scluptor convins de faptul că portretul este și va rămâne una dintre cele mai mari provocări din sculptură și care necesită o foarte mare strădanie pentru a putea acoperi un spectru foarte larg din varietatea fizionomiilor și expresiilor faciale care țin de unicitatea fiecărui individ”. Se știe, de altfel, că portretul este piatra de încercare pentru fiecare artist”, a precizat Ana Coșereanu.

Profesor la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Liviu Adrian Sandu este sculptor, dar și atent observator al fenomenului artistic, cu preponderență arta sculpturală, asupra căreia s-a aplecat cu un interes major.

”În această carte, pe care am scris-o cu tot sufletul, mă refer la emoții, la expresivitatea facială, și în special la transmiterea acestor emoții prin intermediul unor statuare care, atât prin mișcarea corpului, dar în special prin ceea ce apare pe chip, lasă să se vadă o corelare. Ca student la sculptură, mă uitam la lucrările marilor maeștri, acele lucrări de for public împrăștiate, foarte frumos amplasate în toate orașele țării. De cele mai multe ori observam personalități într-o atitudine care nu era într-o corelare perfectă cu ceea ce chipul transmitea. Majoritatea busturilor, dacă vă veți uita la ele, veți vedea că sunt ale unor oameni încruntați, ale unor oameni supărați pe viață sau extraordinar de concentrați pe ceea ce aveau să ne transmită nouă prin operele lor. Lucrul acesta nu m-a dezamăgit, dar m-a făcut să mă întreb de ce toți sunt încruntați. Oamenii aceștia nu au zâmbit niciodată?”, a spus sculptorul Liviu Adrian Sandu în fața celor prezenți la Noaptea Albă a Galeriilor.

De la observație la cercetare, de la studiu la concluzii, de la emoție la reprezentare. Profesorul-artist a vrut să afle ”care au fost acei sculptori care s-au aplecat cu seriozitate asupra analizelor anatomice”.

”Atunci când în interiorul nostru apare o emoție, ea se transmite prin intermediul chipului. Se spune despre chip că este poarta către suflet. Putem disimula starea noastră, dar mai este ceva care ne trădează: mâinile. Și mâna - în viziunea mea și a altor sculptori - este un chip. Am descoperit în urma cercetării mele sculptori, nu mulți, care s-au preocupat de transmiterea acestor emoții interioare ale personajelor ipostaziate. Acesta a fost demersul meu, asta mi-am dorit să transmit, într-un limbaj accesibil tuturor, să fac un parcurs istoric și să mă leg de acele lucrări care scot în evidență această legătură dintre chip și trup”, a conchis prof. univ. dr. Liviu Adrian Sandu.

”Botoșaniul nu este o provincie, este provincia lui Eminescu”

Partea a doua a NAG a fost dedicată poeziei ”matematice”. Profesorul Gabriel Alexe, în calitate de poet și profesor de matematică, a oferit – în stilul acarcateristic – un discurs pe marginea temei anunțate.

”Eminescu trata fizica, chimia, matematica, istoria, în general toate științele mai mult sau mai puțin exacte, ca limbaj. Pentru că ele au limbaje speciale și Eminescu le-a studiat. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, dar bănuiesc că fiind botoșăneni, mai puțin eu, că provin din Prahova, pe aici sunt venetic… Dar când am pătruns pentru prima dată aici, în acest areal, am simțit că fac parte din provincia lui Eminescu. Botoșaniul nu este o provincie, este provincia lui Eminescu”, a spus Gabriel Alexe.

Proiectul ”Noaptea Albă a Galeriilor” a fost inițiat în 2007, în București, de Asociația Ephemair și a devenit cel mai important eveniment cultural nocturn din România dedicat artei contemporane.