8 septembrie, zi de mare sărbătoare creștină, prima din anul nou bisericesc. Sute de credincioși și pelerini s-au reunit în smerită rugăciune la Mănăstirea Vorona, cu prilejul hramului așezământului monahal, Nașterea Maicii Domnului.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoți. Au fost alături măicuțele, împreună cu monahia Fevronia Simian, stareța Mănăstirii Vorona.
Slujba religioasă, așezată într-o rânduială creștină ce a cuprins deopotrivă pelerini, monahi și monahii, ierarhi ai Bisericii ori preoți de mir, a fost bucurie duhovnicească pentru toți cei veniți la Mănăstirea Vorona să o cinstească pe Maica Domnului. Iar vocile măicuțelor au creat un cadru de înaltă sfințenie și de frumoasă credință.
”Chip al smereniei desăvârșite, chip al ascultării desăvârșite, chip al slujirii depline a fost Maica Domnului”, a rostit IPS Teofan, înaltul ierarh vorbindu-le credincioșilor despre smerenie, dar și despre modelul pe care îl reprezintă Maica Domnului.
”Și în Biserică, de-a lungul veacurilor, oamenii cei adevărați, de fapt, singurii oameni adevărați, au fost și sunt oamenii smeriți. Oamenii adevărați sunt cei care au înțeles taina smereniei, precum Maica Domnului”, le-a spus IPS Teofan botoșănenilor de la Mănăstirea Vorona
În timpul Sfintei Liturghii, credincioșii s-au închinat în cele două biserici, dar și la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost scoasă spre închinare în curtea Mănăstirii Vorona.
”Dacă vom analiza viața noastră, niciodată, arătându-ne orgolioși, arătându-ne superiori, nu putem să îi facem pe ceilalți să ne iubească. Oamenii nu îi iubesc pe orgolioși. Dar dacă în viața dvs. ați avut vreun moment de smerenie în fața soției, în fața bărbatului, în fața subalternilor, nu se poate să nu fi experimentat această mare taină a rezultatului care decurge dintr-o atitudine smerită. Că oamenii încep să te aprecieze, tocmai pentru că te cobori, tocmai pentru că creezi spațiu în jurul tău, în care și celălalt să viețuiască, să se manifeste, să se arate, să vorbească. Și oamenii au un simț lăuntric, dăruit de Dumnezeu, prin care să aprecieze această atitudine smerită, singura care convertește, singura care convinge. Că puterea, autoritatea, acestea pot să învingă, pot să te zdrobească, pot să te îndepărteze, dar niciodată nu te conving și nu te convertesc lăuntric. Aceasta o face doar o atitudine smerită. Și chipul desăvârșit al acestei atitudini îl avem în Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pe care o cinstim astăzi, întru Nașterea Sa și întru toată taina Mântuirii, care a început prin Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, apoi prin Zămislirea și Nașterea Fiului Său, Iisus Hristos, Dumnezeu Omul, și prin toată starea de smerenie pe care a arătat-o lângă Dumnezeiescul Său Prunc, din peștera din Betleem până în fuga în Egipt, până în viața smerită din Nazaret și apoi urmându-l de departe cu discreție, cu multă cumințenie și cu desăvârșită smerenie pe Fiul Său, până la Golgota și până pe Cruce. Să ne aibă Dumnezeu în grija Sa, ca prin rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ceva din taina coborârii întrupării Domnului Hristos, ceva din taina smereniei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ceva din smerenia sfinților să pătrundă și în viața noastră, pentru a ne ajuta și pe noi. Să dobândim Taina Împărăției Cerurilor, să gestionăm corespunzător suferința, care nu lipsește din viața nimănui, să relaționăm frumos și autentic cu cei de lângă noi. Să ne aibă Dumnezeu în grija Lui”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierodiaconul David Simon de la Mănăstirea “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, fost hirotonit întru ieromonah.
La final, credincioşii au avut parte de o masă, oferită prin grija stareței Fevronia Simian.
O istorie seculară
Denumirea mănăstirii vine de la pârâul Vorona, consemnat într-o carte domnească din 16 noiembrie 1433. La începutul secolului XVII, câţiva călugări au ridicat o bisericuţă din lemn cu hramul Naşterea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Peste un secol, familii de boieri moldoveni ca Liteanu, Jora, Panaite, Balş, Vârnav, Catargi, Basota, Miclescu, Beldiman, Cananau, Mavrocordat, Donici, Şuţu, Crupenschi, Holban, precum şi Arhimandritul Rafail, au contribuit la înflorirea Voronei, care a dobândit faimă în istoria monahismului şi ortodoxiei. Au fost construite două mari biserici din zid şi una mai mică în cimitir, precum şi Schitul din apropiere, numit Sihăstria Voronei, devenit după 1990 o mare mănăstire de sine stătătoare. Prin îndemnul şi stăruinţa Mitropolitului Pimen, cu ajutorul prefecţilor de Botoşani D. Vizanti şi P. Irimescu şi a călugărului Victor Cristescu, stareţ fiind Arhimandritul Nifon Ioniţa, cele două mari biserici şi întreaga aşezare mănăstirească s-au îmbunătăţit şi refăcut, zidindu-se chilii noi şi refăcându-se cele vechi. Până în 1968 Vorona a fost mănăstire pentru călugări, iar din 1968 a devenit mănăstire pentru călugăriţe, în fruntea obştei fiind rânduită maica Teofana Scânteie, călugăriţă la Mănăstirea Râşca.
Începând din ianuarie 2026, stăreția Mănăstirii Vorona a fost încredințată Maicii Fevronia Simian.
Foto, Video/Montaj: Florin Timofte
