Descoperirea din urmă cu o săptămână de către o echipă mixtă de arheologi din Botoşani şi Iaşi a unui nou schelet din perioada Epocii Bronzului, circa 3.000 de ani î.Hr., a readus în discuţie faptul că zona Moldovei a fost dintotdeauna o oprire semnificativă pe „o mare autostradă” în sensul migraţiilor care au format popoarele europene de astăzi.
Reporterii ziaruldeiași.ro au discutat cu conf. dr. Neculai Bolohan, directorul Muzeului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), specialist în arheologie, despre ce ne pot spune aceste descoperiri de schelete de acum peste 5.000 de ani şi ce mai putem învăţa astăzi din studiul acestor rămăşite.
Primul pas la o astfel de descoperire, a explicat specialistul, este ca cercetătorii să analizeze mormântul în care au fost găsite rămăşiţele, pentru a se identifica diferite rituri mortuare ce au fost utilizate. Ulterior, analizând scheletul, se poate identifica poate cauza morţii şi vârsta la care aceasta s-a produs. Cu tehnologii mai moderne se pot data cu exactitate mai mare rămăşiţele, pentru a putea înţelege mai clar cum s-au derulat migraţiile din perioada de acum 3.000 de ani î. Hr. în regiunea noastră.
„Cercetări de această natură se desfăşoară de mult timp în zona Moldovei – după al Doilea Război Mondial au fost marile şantiere dedicate asanărilor, îmbunătăţirilor funciare. A fost o echipă de arheologi din Iaşi, Bucureşti, cercetători de la universitate, şi au început să se înregistreze tumulii mortuari identificaţi acolo, construcţiile funerare, care în Moldova pot fi atribuite pentru două perioade, fie pentru debutul Epocii Bronzului, fie pentru secolele V – III”, a declarat conf.dr. Neculai Bolohan, potrivit sursei menționate anterior.
Pentru a înţelege mai bine istoria migraţiilor din Moldova, ar fi nevoie de un program naţional de cercetare
Unul dintre fenomenele din această perioadă, explică cercetătorul, este numit „Yamnaya”, sub care au fost înregistrate mai multe tipuri de manifestări funerare şi marchează debutul Epocii Bronzului la Estul Carpaţilor şi în Nordul Mării Negre, dar continuă şi până în Europa Centrală. Fenomenul este asociat unei mari deplasări populaţionale care au ajuns în zona Moldovei de astăzi şi a continuat de-a lungul Carpaţilor şi Dunării.
Cercetătorul spune că în Moldova, cu precădere în zona judeţului Botoşani, sunt sute de construcţii funerare datând din perioada debutului Epocii Bronzului. Pentru a putea fi cercetate integral, acesta spune că ar fi nevoie de iniţierea unui program naţional, susţinut şi financiar de către stat.
„Fiind vorba despre începutul Epocii Bronzului şi neexistând date de cronologie absolută până acum, eu lucrez exact la un articol despre prima astfel de datare carbon la Est de Carpaţi, privind perioada acestor tumuli, inclusiv structura ADN a oaselor. Cred că asta vor să facă şi colegii de la Institutul de Arheologie din Iaşi şi Botoşani cu privire la recenta descoperire: o datare precisă, o analiză antropologică şi ADN, ca descoperirea să poată fi adăugată la o baze de date creată pentru a observa acest fenomen ce a dus la prima modernizare a Europei”, a mai precizat conf.dr. Neculai Bolohan.
De la inventarea roţii, la toleranța la lapte
Cercetătorul a mai explicat faptul că este foarte importantă înţelegerea perioadei respective, pentru că atunci a avut loc prima modernizare a Europei.
„Acest fenomen de mobilitate extrem de mare din zonele amintite către Europa a adus mai multe descoperiri, printre care şi roata, mijloace de tracţiune, înhămarea animalelor. Mai este adus ceva ce nu exista până atunci: toleranţa la lapte, erau crescători de animale şi aveau ce le trebuie în mod natural. Înseamnă că Estul României a fost în faţa acestui fenomen de mobilitate populaţională. E foarte important că în sfârşit există interes pentru această perioada, Epoca Bronzului, care nu este foarte clar definită din punct de vedere al perioadei, al cronologiei externe şi interne, ştim doar că există şi este nevoie de o muncă de cercetare mai amplă, cu datări precise”, a mai precizat prof.dr. Neculai Bolohan.