A jucat, vreme de 12 ani, cel mai greu rol cu putință, cel al supraviețuirii. Duminică seara, după îndelunga suferință, actrița Dana Tapalagă, născută pe 21 decembrie 1968, la Botoșani, a plecat la cele veșnice.
A început să joace pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani în 1987, încă înainte de a studia actoria. A absolvit apoi Academia de Teatru și Film din București în 1994 și a interpretat roluri în mai multe spectacole de teatru.
Actriță de teatru și film, o voce vibrantă, apreciată de producătorii de radio, un om altruist și bun până la jertfelnicie, Dana Tapalagă a trăit discret, dar a lăsat urme în inima fiecărui om care i-a cunoscut frumusețea sufletească.
În 2014 a primit un diagnostic crunt. Nu a renunțat niciodată la luptă, muncind în tot acest timp, în ultimii șase ani înregistrând deseori reclame, documentare de pe patul de spital, cu microfonul în brațe. În ultima săptămână, starea s-a agravat, trupul atât de încercat al Danei a cedat duminică seară.
”Am avut şansa de a trăi într-un loc cu oameni frumoşi!”
Redăm mai jos gândurile pe care Dana Tapalagă ni le împărtășea într-o anchetă jurnalistică din 2015: ”Se întâmplă de foarte multe ori să fug în copilăria mea. Mă apucă un dor nebunesc de acele vremuri... Eram cu capul în nori şi asta mă făcea să nu observ sărăcia... disperarea mamei care îşi făcea griji pentru ziua de mâine... Învierea Domnului, pentru mine era Sărbătoarea prin care Iisus aducea primăvara! Aşa vedeam eu Învierea... ca pe o Primăvară! Am avut şansa de a trăi într-o Mică Veneţie (Botoşani)! Un loc cu oameni frumoşi! Degeaba încercau comuniştii să ne deturneze de la Învierea Domnului... N-aveau nici o şansă! Mama, draga de ea, vopsea ouăle cu coji de ceapă roşie în Joia Mare! Toată casa mirosea a oţet! Pasca şi cozonacul le făcea sâmbăta! Nu erau zile libere, aşa că se strecura. Îmi plăcea liniştea ei. Frământa cozonacul cântând încetişor... şi din când în când se închina! Pregătea cu mare drag coşul şi ştergarul alb în care punea bucăţele cu care plecam la Înviere. Făcea totul aşa cum o învăţase bunica şi respecta această tradiţie cu mare bucurie. Nu simţeam nici un pic de osteneală din partea ei. Oamenii erau răbdători în acele vremuri... Se mergea în tăcere la Slujba de Înviere şi se pleca dimineaţa cu lumină şi bucatele sfinţite! Doamne! Ce frumos! Cortegii de coşuri din care răsăreau ouăle roşii! Credeam pe atunci că dacă plouă în seara de Înviere înseamnă că Dumnezeu plânge de fericire când ne priveşte!”
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Condoleanțe familiei!
Citește și
"Dupa dealuri", la Botosani: Un film al carui final l-am jucat cu totii, dupa Tanacu!
"Dupa dealuri" - premiera la Botosani, cu participarea actritei Dana Tapalaga!