Un exemplu de bună practică este Cooperativa Agricolă Bază Siloz Ungureni din județul Botoșani. Această cooperativă a luat ființă în anul 2015, iar la momentul actual însumează 5.500 ha, cu 17 membri fondatori acționari și în jur de 50 de fermieri asociați.
„În decursul celor 10 ani, cooperativa a accesat două proiecte cu fonduri europene, unul de 2,5 milioane de euro pentru partea de depozitare, iar celălalt de 2,7 milioane de euro pentru partea de utilaje agricole. Cooperativa dispune de mai multe utilaje, care pot fi închiriate fermierilor, iar capacitatea unui siloz este de 4.000 de tone, având un total de 12.000 de tone“, spune Bogdan Ignat, directorul Cooperativei Agricole Bază Siloz Ungureni din județul Botoșani, potrivit Lumea Satului.
Ce trebuie să faci pentru a deveni membru
„Trebuie doar ca fermierul să semneze o cerere de adeziune la cooperativă, apoi devine membrul cooperativei. Responsabilitatea principală este ca, până la sfârșitul anului, 52% din marfa produsă de fermier să fie vândută către cooperativă, în cel mai rău caz este exclus începând cu data de 1 ianuarie, fără penalizare. Ca avantaj enumerăm partea de inputuri; în cadrul cooperativei ele sunt licitate și în momentul acela sunt luate la un preț mai mic. Totodată, membrii cooperativei beneficiază de punctaj maxim pentru accesarea proiectelor europene“, punctează directorul Cooperativei Agricole Bază Siloz Ungureni, Bogdan Ignat.
Cooperativa Agricolă Bază Siloz Ungureni din județul Botoșani a mai primit fonduri europene pentru a-şi face un spaţiu de depozitare în 2016, în valoare de puţin peste 9 milioane de lei (circa 2 mil. euro), arată datele de pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Fermierii care fac parte din cooperativă vor putea strânge laolaltă mai multă producţie, care va putea fi valorificată mai bine către traderi sau către procesatori, ne spune directorul cooperativei de la Ungureni.
„Eu sfătuiesc fermierii să se asocieze în cooperative, să depună proiecte pentru a accesa fonduri europene ca să-şi facă spaţii de depozitare şi să profite împreună de asta. (...) Nu este greu să te asociezi dacă ai încredere în ceilalţi. Asocierea este pentru a ne ajuta reciproc, prin cumpărarea inputurilor şi vânzarea recoltei la preţuri mai bune. Se poate, numai să existe voinţă“, a precizat Bogdan Ignat.
El susţine că spaţiile de depozitare sunt în avantajul fermierilor mici să-şi crească vânzările prin păstrarea mărfii pentru a o valorifica la momentul potrivit la preţuri mai bune, iar asocierea îi poate ajuta pe fermierii mici, care au până în 500 de hectare, să se ia bani europeni şi să îşi facă spații de depozitare. „Fermierul mare are posibilitatea să facă investiții singur, pentru că este capitalizat“.
În plus, el crede că sunt necesare cooperative regionale care să acceseze fonduri europene prin noul Plan Național Strategic şi să treacă de la investiții în depozitare la investiții în procesare.
Bogdan Ignat mai spune că fermierii nu ar trebui să fie descurajați de birocrația din România, susținând că „nimeni nu îţi dă un milion de euro fără să te întrebe ce ai făcut cu ei. Există birocrație, dar banii trebuie justificați“, potrivit sursei citate.