Fermierii au tras linie după seceta din această vară È™i spun că au ajuns la capătul răbdării. Mai ales fermierii mici È™i mijlocii spun că nu mai pot rezista È™i cel mai probabil vor vinde tot. AceÈ™tia se plâng că statul îi despăgubeÈ™te prea puÈ›in È™i oferă È™i subvenÈ›ii prea mici.
„La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”
Întreaga È›ară a fost lovită de un val de secetă fără precedent în ultimele trei decenii. JudeÈ›ul BotoÈ™ani a fost, în această vară, conform statisticilor, cel mai calamitat din È›ară cu peste 156 de localități fără apă. În lipsa unor sisteme de irigaÈ›ie, la care se adăuga incapacitate reÈ›elei publice de a furniza apă, pământul a fost efectiv pârjolit. La fel È™i recoltele. În condiÈ›iile în care judeÈ›ul BotoÈ™ani, unul dintre cele mai sărace din È›ară, se bazează aproape exclusiv pe agricultură, este o adevărată tragedie pentru locuitorii de la sate. Mai ales fermierii mici È™i mijlocii dar È™i agricultorii de subzistență, cu suprafeÈ›e mici de teren È™i câteva animale. În toamnă după ce fermierii au tras linia, au constatat magnitudinea dezastrului. Cifrele oficiale vor apărea cel mai probabil către finele anului, după analiza completă în teren a autorităților, dar fermierii simt deja crunt seceta din această vară. Vali are o suprafață de trei sute de hectare. O sută le-a cultivat cu porumb iar restul le-a împărÈ›it între grâu, floare, soia. Vali mărturiseÈ™te că avut un È™oc atunci când È™i-a dat seama că a pierdut aproape întreaga recoltă de porumb.
„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arÈ™iÈ›a din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă daÈ›i seama?”, mărturiseÈ™te acesta.
La floare È™i grâu situaÈ›ia este aproape similară. „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condiÈ›iile în care trebuie să scoÈ›i măcar 5 tone la hectar ca să poÈ›i spune că supravieÈ›uieÈ™ti. Eu că se fac cu 600 de kilograme?”, adaugă botoșăneanul. În situaÈ›ia sa mai sunt È™i alÈ›i fermieri. „A dat faliment până È™i un neamÈ› care avea pământ mult pe aici. Nu i-a ieÈ™it nimic. A luat utilajele È™i a plecat, acuma toamna. Păi ce să mai facă?”, mărturiseÈ™te un sătean din GorbăneÈ™ti.
MulÈ›i, trăiesc din zootehnie, BotoÈ™aniul fiind renumit pentru È™eptelul său, locul doi pe È›ară, după Suceava. Pentru a-È™i hrăni animalele cultivă pământul cu plante furajere. Nu le-a ieÈ™it nimic. Sunt nevoiÈ›i să cumpere hrană din altă parte. „Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puÈ›ină. Anul ăstsa trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata.”, spune un crescător de vaci venit la APIA să se intereseze de eventuale despăgubiri pentru zonele calamitate.
„Nu mai rezistăm”
Vara a fost dificilă pentru toÈ›i fermierii, dar cei mai afectaÈ›i au fost cei mici È™i mijlocii. Majoritatea s-au trezit în sapă de lemn. ProducÈ›ie nu au scos, nu au ce să-È™i achite ratele la bănci, unii nu mai au bani nici măcar pentru lucrările de toamnă. Sunt deciÈ™i să se lase de agricultură È™i eventual, cei mai tineri să plece în străinătate fie ca mecanizatori agricoli, fie ca lucrători în agricultură. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor È™i atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv. Încerc acum să fac amânare la ratele la combină. Nu am de unde să le plătesc.”, mărturiseÈ™te Vali.