Este clar că în materie de joburi piața se schimbă cu repeziciune. Nu doar că anumite meserii au dispărut – și era firesc, fie că ne place, fie că nu - dar procesul de digitalizare, grăbit și de pandemie, face loc unor joburi nou-nouțe, la care nu ne-am fi gândit acum câțiva ani.
Câteva trenduri se conturează deja, iar altele ne vor lua complet prin surprindere, pe cei mai mulți dintre noi. Este clar că viitorul va fi rezervat tehnologiei și că vom lucra cot la cot cu roboții sau diferitele mașinării.
Un studiu realizat de Fundația Națională de Științe din SUA arată că 80% dintre job-urile disponibile până în 2025, an care nici nu e chiar așa departe, vor fi bazate pe așa-numitele competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
Mai ales în ultima perioadă, companiile din întreaga lume au implementat tot mai multe soluții automatizate, care să facă mai ușoară munca în sistem remote, dar și munca în regim hibrid.
Dacă privim pe un orizont mai larg de timp, există meserii ale viitorului care se conturează deja. Iată câteva dintre acestea.
Top 25 meserii de viitor
Raportul „Jobs of the Future”, realizat de compania Cognizant, arată câteva dintre meseriile care se conturează ca fiind de viitor și care, spun specialiștii, vor fi cel mai bine plătite de pe piața muncii. Câteva dintre ele sunt cunoscute și acum, dar altele par a ține de domeniul SF.
- Ofițer de risc pentru mașini inteligente
- Specialist în gestionarea abonamentelor
- Dezvoltator de mașini zburătoare
- Designer de interfețe haptice
- Planificator șef de obiective
- Specialist în securitate cibernetică
- Voice UX designer
- Director de Business Behavior
- Auditor de biasuri algoritmice
- Manager de proiectare smart home
- Arhitect de arene esports
- Inginer/ arhitect de mediu
- Specialist în protecția identității virtuale
- Designer de personalitate robotică
- Manager de săli de jocuri VR
- Consultant fermă verticală
- Croitori digitali
- Curatori de memorie
- Manageri de AI Business Development
- Controlor de trafic
- Consilier digital de wellness
- Medicină și sănătate publică (chirurgi, cercetare medicală, medici de familie)
- Domeniul digital (software, big data, analist de date, marketing digital)
- IT și tehnologia informațiilor (protecția datelor, developeri, administratori de rețea)
- Branding și marketing (designer, specialist SEO, specialist social media)
O parte dintre aceste joburi, locuri de muncă ”cu vechime”, care nu vor dispărea prea curând, sunt oferite și în România. O simplă căutare după locuri de muncă în Botoșani sau oricare alt oraș din România va returna și joburi de medici de familie, analist de date, developeri ori administratori de rețea. Aceste joburi nu sunt o noutate, dar alături de acestea vom vedea foarte curând locuri de muncă de neimaginat acum, spun specialiștii.
”În momentul în care mașinile vor deveni capabile sa controleze alte mașini prin Inteligenta Artificiala, evident, rolul oamenilor se va schimba, aceștia fiind într-o poziție de a programa acele mașini. Adică nu vom mai vedea profesii precum cele de șofer sau funcționar bancar, chiar și alte domenii la care ne vom aștepta mai puțin, cum sunt avocatura, medicina, se vor transforma destul de mult”, a explicat pentru wall-street.ro prof. univ. dr. Răzvan Bologa, de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică ( ASE București).
De ce competențe vom avea nevoie în următorii ani
Și competențele cerute vor fi altele sau ușor diferite de cele de acum, pentru ca angajații să se poată adapta în viitorul câmp de lucru, explică Bianca Dinea, specialist în cercetare și expert în cadrul Școlii de Valori, care a conturat o parte dintre abilitățile de care angajații vor avea pentru a aborda un job al viitorului.
• Gândirea critică, care implică rezolvarea de probleme dinamice, raționament, analiza, interpretarea și sintetizarea informațiilor;
• Abilitățile și practicile de cercetare, formularea de întrebări, cunoștințe științifice;
• Creativitatea și inovarea;
• Perseverența, planificarea, autodisciplina, adaptabilitatea și inițiativa;
• Comunicarea scrisă și orală, vorbirea și prezentarea în public, ascultarea;
• Spiritul de conducere, spiritul antreprenorial, munca în echipă, colaborarea și cooperarea;
• Cunoștințele din sfera tehnologiei informațiilor și comunicării (TIC), cunoștințe de media și Internet, interpretare vizuală, interpretarea și analiza datelor, programare informatică;
• Cunoștințele civice și etice;
• Cunoștințele economice și financiare;
• Cunoștințele despre mediul înconjurător și conservare, înțelegerea ecosistemelor;
• Conștientizarea globală, cunoștințe multiculturale și spirit umanitar;
• Cunoștințele despre sănătate, nutriție, alimentație, mișcare și siguranță publică.
„Investiția în oameni trebuie să continue în această zona de digitizare, pentru că valoarea adăugată vine din complexitatea dintre om și mașinărie. Doar automatizarea în sine nu face nimic. Iar un om singur nu poate să fie competititv în a face ceva de mare amploare. Și atunci combinația dintre om și tehnologie, combinația dintre om și mașinărie este noua paradigmă. (...)
E necesar să avem și oamenii potriviți și tehnologiile potrivite pentru ce vrem să facem”, a declarat Costin Baicu, CFO Doc Process, companie antreprenorială locală, specializată în dezvoltarea de soluţii digitale pentru automatizarea proceselor de business.
Copiii vor trebuie să deprindă aceste competențe încă din școală
Însă pentru a face față unor astfel de joburi, copiii trebuie să deprindă competențele cerute încă din primii ani de școală. Școala ar trebui să-și recalibreze materiile în așa fel încât elevii să-și exerseze constant gândirea critică, să învețe să filtreze informațiile pe care le accesează din diferitele medii de informare.
„Ceea ce este foarte important e ca părinții să nu încerce să proiecteze propria lor experiență asupra copiilor, adică dacă anumite lucruri i-au ajutat pe ei în viață, nu înseamnă că aceleași lucruri le vor fi necesare și copiilor lor.
Unul dintre principalele elemente care blochează este această atitudine a părinților de a împinge copiii pe un drum pe care îl cred ei bun, dar care nu este neapărat în conformitate cu ceea ce se întâmplă acum pe plan mondial.
Părinții sunt cel mai important motor și ar trebui să conștientizeze aceste noi meserii”, a mai declarat prof. univ. dr. Răzvan Bologa.