Sâmbătă, 3 august, în spațiul cochet al Complexului Fecioraș din Darabani, zeci de reprezentanți ai administrațiilor locale din Botoșani și din țară au avut parte de o dezbatere pe tema oportunităților și a soluțiilor de dezvoltare pe care orașele mici de oferă.
FORO a reunit la Darabani primari, viceprimari, urbaniști, manageri de investiții, reprezentanți ai mediului economic. Intervențiile invitaților au fost apreciate de participanți, dezbaterile stârnind interes prin prisma temelor abordate și a perspectivelor prezentate.
Au participat Mircea Abrudean - Secretarul General al Guvernului României, Marcel Ionescu-Heroiu - Expert Senior la Banca Mondială, Ovidiu Cîmpean - Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Liviu Băileșteanu - Director în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Norbert Petrovici - Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, Universtitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Monica Harja-Zlăvog – ADR Nord-Est, Relu Tîrzioru - Vicepreședinte Asociația Orașelor & Primar, Săveni, Nicolae Moldovan - primarul orașului Beclean, județul Bistrița Năsăud, Adrian Popoiu - primarul orașului Siret, județul Suceava. Din partea gazdelor: Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, și Mihai-Alin Gîrbaci, primarul orașului Darabani. Moderatori: arhitect Șerban Țigănaș, Decanul Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice din Cluj Napoca, și arhitect Eugen Pănescu, de la Ordinul Arhitecților din România.
Darabanii de ieri și de azi
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, care acum 12 ani a pornit la Darabani cu gândul de a încerca să reinventeze un oraș aflat la granița Uniunii Europene cu Ucraina și cu Republica Moldova, le-a vorbit celor prezenți despre Darabani, ”un oraș care era într-o fundătură specifică vremurilor de atunci, fundătură de moral, de încredere în viitor, părea un oraș cu puține perspective, care era dominat la vremea aceea, din punctul meu de vedere, de un pesimism cu privire la șansele de dezvoltare”.
”Ce am făcut noi a fost să începem lucrul cu 11 generații de tineri (lucrăm în special cu elevi și studenți, jumătate din Darabani, jumătate din orașe sau comune învecinate), care în fiecare an se adună împreună pentru a construi proiecte semnificative pentru oraș și pentru regiune. Am făcut aici un muzeu, am reparat școli, am reparat case memoriale, am lucrat cu mai multe administrații în proiecte culturale sau sociale care au încercat să contribuie la dezvoltarea locală și regională”, a spus Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord și co-fondator al Festivalului Nordului.
Stabilit de aproape 25 de ani în Cluj, Ștefan Teișanu activează în prezent în domeniul dezvoltării durabile prin cultură. ”Acest festival care găzduiește Forumul Orașelor Mici din România, și care se numește Zilele Nordului, este într-un fel darul generației mele și a încă 11 generații de tineri din această regiune pentru locurile noastre natale. Pentru că trăim într-o lume în care tinerii au mult mai multă libertate, mult mai mult acces la educație și mult mai multe șanse de a se găsi pe sine oriunde în lume. În acest context am creat acest proiect numit Asociația Nord, care își propune să actualizeze și relația dintre om și locul natal. Lucrurile s-au schimbat profund în lumea contemporană, însă relația dintre om și loc încă nu. De aceea noi ne propunem să ne aducem contribuția anuală prin intermediul a 25 de generații de tineri. 25 de ani de lucru împreună, pentru ca la final să putem răspunde la întrebarea: ce a făcut generația noastră, ce schimbare a produs în zonă?”.
Ideea creării unui loca de întâlnire pentru orașele mici din România s-a dezvoltat în mod organic, după ani de intervenții culturale, în domeniul educației, în patrimoniu, în comunitățile mici din zona de nord.
Orașele mici, precum Darabani, împărtășesc provocări similare, au aceleași oportunități, au specific apropiat și merită un loc de dezbatere în care să se poată inspira unele de la altele, un loc de întâlnire între ele și administrația centrală.
”Sunt foarte recunoscător și pentru că v-ați adunat în număr mare, și pentru că veniți din multe locuri din țară”, a încheiat Ștefan Teișanu cuvântul de bun venit.
”Cel mai important obiectiv de țară al României în acest moment”
Secretarul General al Guvernului României, Mircea Abrudean, a deschis platforma de dezbateri cu un subiect despre care se discută prea puțin în România, dar pe care îl consideră ”cel mai important obiectiv de țară”.
”Un subiect despre care se vorbește prea puțin în România, așa cum se vorbește prea puțin despre Nord, despre Darabani, despre această zonă, și anume aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un subiect despre care mă ocup la Guvern, îl coordonez împreună cu Ministerul Afacerilor Externe. Este cel mai important obiectiv de țară al României în acest moment, după aderarea la NATO și Uniunea Europeană și despre care, cu siguranță, se cunoaște foarte puțin”, a spus Mircea Abrudean, Secretarul General al Guvernului României.
Reprezentantul Guvernului a punctat faptul că OCDE-ul produce beneficii uriașe României, în special orașelor mici.
”Acest grup de elită al economiilor mondiale - pentru că este vorba despre 38 de state, cele mai puternice economii ale lumii - împreună înseamnă peste 70% din comerțul și serviciile mondiale, ceea ce înseamnă peste 90% din investițiile străine directe. Investițiile străine directe, asta este ceea ce trebuie să ajungă în această zonă a țării, pentru că astfel ne vom dezvolta. În afară de fonduri europene, în afară de politica Guvernului, de fonduri guvernamentale, de infrastructură, lucruri care se fac mai repede sau mai încet. Este nevoie de investiții ca să putem genera dezvoltare, locuri bine plătite, ca să putem crea bunăstare”, a spus reprezentantul Guvernului României.
Diferența, ”în afară de mult suflet și mult efort, când vorbim despre comunitate”, este capacitatea de a implica în mod semnificativ rezidenții în luarea deciziilor.
”Acest lucru, evident, se poate face la nivel mai mic mult mai ușor. E mai ușor pentru o administrație locală să identifice și să angajeze întregul univers de oameni afectați de o problemă într-un oraș mic pentru a identifica o idee care să devină o soluție inovativă. Și prin acest lucru se obțin două elemente importante: câștigarea încrederii oamenilor în administrarea locală prin implicarea lor concretă, și identificarea unei soluții administrative eficiente care poate veni dinspre comunitate și care poate fi mult mai inovativă decât cea pe care o propune primăria”, a completat Mircea Abrudean.
Secretarul General al Guvernului a a adus apoi în discuție evoluția și dezvoltarea orașelor mici, în special prin accesarea fondurilor europene. ”Avem oameni în ministere, în primării, care au deja experiența, expertiza scrierii de proiecte și implementării acestora. E foarte important să evidențiem și efortul pe care îl face mediul academic și de cercetare din România”.
Nu mai puțin importantă este componenta de dezvoltare pe modelul Smart City, pentru că, spune Mircea Abrudean, ”un oraș inteligent este în primul rând un oraș al oamenilor, nu al mașinilor, în care cetățenii sunt încurajați să participe activ la luarea deciziilor, să se implice în inițiative de la plantarea de grădini în spații verzi până la implicarea în decizii la nivel local”.
Mircea Abrudean a adresat felicitări organizatorilor Festivalului Nordului, un eveniment care ”timp de 11 ani a reușit să coaguleze nordul țării”.
Secretarul General al Guvernului a încheiat printr-un mesaj inspirat de discursul campionului David Popovici, sportivul care a făcut un apel pentru implicarea factorilor de decizie, implicit a politicienilor, în a sprijini performanța. ”Este datoria noastră, a tuturor, a celor care avem diverse funcții vremelnice, evident, să nu vorbim foarte mult și să facem mai mult. Ați văzut, campionul nostru olimpic David Popovici a dat o lecție în sensul acesta, prea mult se vorbește despre nevoia de dezvoltare, despre dezechilibre, și poate că se face prea puțin. Ar trebui să vorbim mai puțin și să facem mai mult”, a spus Mircea Abrudean.
”Încercăm să fim o guvernare locală care implică cetățeanul”
Primarul orașului Darabani, Mihai-Alin Gârbaci, a oferit la rândul său un mesaj de bun venit, oferind apoi celor prezenți o perspectivă asupra urbei pe care o administrează.
”Suntem onorați pentru ceea ce se întâmplă astăzi aici. Totul a pornit de la o idee a Asociației Nord, o discuție la finalul Zilelor Nordului de anul trecut, în birou la Primărie: ce ar fi să încercăm să facem un forum al orașelor mici la Darabani? Nu am stat mai mult de cinci secunde și am spus: da, ne implicăm. Am înțeles apoi ce înseamnă acest eveniment și cât de important este pentru comunitatea noastră, un oraș de 12.000 de locuitori, cel mai nordic oraș al României, un oraș la intersecția celor trei țări, România, Ucraina și Republica Moldova, un oraș care este într-o dinamică ce vrea să se afirme la nivel regional, poate și național, unde trăiesc oameni destoinici, unde se întâmplă lucruri frumoase”, a spus primarul orașului Darabani.
A fost un prilej pentru Mihai-Alin Gîrbaci de a recunoaște că, în urmă cu mulți ani, Zilele Nordului au fost privite cu ”puțină reticență” de către comunitatea noastră, ”dar festivalul a crescut de la an la an și începem să ne dăm seama cam câte beneficii ne poate aduce și în acest colț nordic și câte lucruri frumoase și interesante, pe toate planurile, se pot întâmpla și aici”.
Și asta pentru că, spune edilul, Festivalul Nordului ”nu înseamnă doar distracție și concerte”.
”Iată, anul trecut, orașul Darabani și-a scris strategia de dezvoltare teritorială și cu ajutorul acestui festival, prin diferite consultări publice. Încercăm să fim o guvernare locală care implică cetățeanul, ne dorim ca cetățenii din comunitatea noastră să fie activi, să se implice în tot ceea ce înseamnă administrație publică”, a încheiat Mihai-Alin Gîrbaci, primarul orașului Darabani.
”Fiecare comunitate are un Stan Ioan Pătraș în sânul ei”
La rândul său, Marcel Ionescu-Heroiu, Specialist Senior în Dezvoltare Urbană în biroul Băncii Mondiale din Praga, a vorbit despre șansele reale de dezvoltare ale orașelor mici din România.
”Statele dezvoltate sunt cele care au cea mai mare pondere de oameni ce știu să facă ce puțini alții în lume știu să facă. Atunci când cetățenii unei țări sunt preponderent implicați în activități cu acoperire bună la nivel global (de exemplu agricultură), competiția dintre ele este pe costul produsului/serviciului final. De exemplu, toate țările din Europa produc cartofi…, ca atare România nu prea are cum să câștige un avantaj comparativ în producția de cartofi”, a transmis Marcel Ionescu-Heroiu, reprezentantul Băncii Mondiale oferind exemplul Săpânța: ”Nu trebuie să rămânem prizonieri ai geografiei sau ai istoriei, orice comunitate are resurse endogene pentru a-și susține creșterea”.
”Stan Ioan Pătraș a lăsat pentru comunitatea din Săpânța o sursă de venit perpetuă. Comunitatea din Săpânța câștigă an de an de pe urma a ceea ce a lăsat Stan Ioan Pătraș. Nu e un Elon Musk, nu e un Mark Zuckerberg, e un om care pentru comunitatea lui a lăsat o sursă de venit. Din punctul meu de vedere, la nivel emoțional, nu rațional, fiecare comunitate are un Stan Ioan Pătraș în sânul ei”, a spus Marcel Ionescu-Heroiu.
Reprezentantul Băncii Mondiale a oferit și exemplul Islandei. ”Ce pot orașele mici să învețe de la una dintre cele mai mici țări din lume, cu o populație mai mică decât a județului Botoșani? (…) Islandezii au avut încredere să găsească resurse la nivel local într-o țară izolată, în mijlocul oceanului. Dacă islandezii au putut, nu avem nicio scuză, chiar într-o zonă izolată precum Darabaniul, să găsim resursele de dezvoltare. Se poate, însă, să avem resurse la nivel local, dar nu știm dacă avem un Stan Ioan Pătraș, dacă avem un om foarte bun pe cultură, dacă avem un economist foarte bun, sau o specialistă în arte. Ce putem face pentru a ne asigura că cel puțin există condiții ca oameni de la nivel local să își realizeze potențialul? Singura rețetă este că trebuie să găsim un mod deștept de a atrage resurse de dezvoltare. Iar educația financiară poate ajuta la arderea unor etape, atunci când lipsesc: 1) accesul facil la piețe mari, 2) proximitatea față de un centru universitar, 3) racordarea la o infrastructură majoră”.
Concluzia intervenției a fost clară: ”Dacă noi nu vom ști să definim viitorul, vom fi damnați să prindem mereu din urmă trecutul altora. În cele din urmă, scenariile pentru viitorul orașelor românești nu trebuie să țină de cum putem prinde orașele vestice din urmă, ci despre ce pot face orașele românești pentru a defini viitorul”.
Perspective de dezvoltare pentru orașele mici
FORO a continuat cu un consistent panel de discuții, la care au fost invitați Ovidiu Cîmpean - Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Liviu Băileșteanu - Director în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Nicolae Moldovan - primarul orașului Beclean, județul Bistrița Năsăud și Adrian Popoiu - primarul orașului Siret, județul Suceava. Panleul a fost moderat de arhitectul Șerban Țigănaș, Decanul Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice din Cluj Napoca.
”Am convingerea că o țară bună este una în care se trăiește bine. Mai cred că suntem într-o epocă în care nu doar fiecare dintre noi trebuie să facă ceea ce știe mai bine, ci depindem extrem de mult de ceea ce reușim să facem împreună. Este vorba de co-creație, de creația colectivă, care capătă o dimensiune și o relevanță din ce în ce mai mare”, a spus arhitectul Ștefan Țigănaș.
S-a vorbit despre perspectivele de dezvoltare pe care le au orașele mici, care uneori par că ”nu au fost nici în căruță, nici în teleguță” (Adrian Popoiu, primarul orașului Siret), dar și despre vulnerabilități, avantajele și dezavantajele vieții într-o astfel de comunitate.
