Alimentele fermentate aduc beneficii importante organismului datorita continutului bogat de bacterii probiotice esentiale pentru echilibrul florei intestinale. Gustul lor intepator se datoreaza procesului de transformare a zaharurilor in compusi alcoolici, prin interventia bacteriilor sau a drojdiei.

Specialistii spun ca introducerea alimentelor fermentate cat mai des in dieta zilnica are efecte pozitive asupra functionarii intregului organism, inclusiv asupra sistemului imunitar.

Ce sunt alimentele fermentate

Alimentele fermentate au trecut printr-un proces de lacto-fermentatie, prin care lactoza este transformata in acid lactic. Dezvoltarea lactobacililor confera un gust acru alimentului, facandu-l totodata mai usor de digerat. In acelasi timp, lacto-fermentatia are efect de conservare, produce enzime benefice, vitamine din complexul B, acizi grasi omega-3 si diverse tulpini de bacterii probiotice.

Fermentatia naturala a alimentelor s-a dovedit a fi eficienta in conservarea nutrientilor din hrana si descompunerea acesteia intr-o forma mai digerabila. Diverse culturi ale lumii consuma alimente fermentate din timpuri stravechi, de la varza murata, pana la diversele sortimente de iaurt. Principalele beneficii ale consumului acestui tip de hrana sunt urmatoarele:

Suplimentarea probioticelor. Consumul de alimente care au trecut printr-un proces natural de fermentatie creste numarul bacteriilor benefice din flora intestinala, echilibrand flora microbiana de la acest nivel. Studiile arata ca probioticele suplimentate ajuta la vindecarea multor afectiuni, imbunatatirea sanatatii intestinale si a digestiei, precum si la intarirea sistemului imunitar.
Facilitarea absorbtiei de nutrienti. Un bun echilibru bacterian la nivelul florei si o cantitate suficienta de enzime digestive ajuta la absorbtia unui numar mai mare de nutrienti esentiali proveniti din hrana consumata.

Conservarea mai usoara a limentelor. Fermentatia naturala ajuta la conservarea pe termen lung a alimentelor, fara pierderea nutrientilor pe care acestea le contin si fara adaugarea de substante chimice potential nocive.

Economisirea bugetului personal. Anumite alimente pot fi conservate prin fermentatie acasa, cu ingrediente foarte putin costisitoare (sare, otet etc.).

Alimente fermentate benefice sanatatii

Toate alimentele supuse procesului natural de lacto-fermentatie sunt benefice sanatatii, insa unele dintre ele se remarca prin efecte uimitoare asupra organismului.

1. Varza murata

Varza murata se prepara intr-o saramura cu apa si sare, pentru a fi conservata in special pe durata sezonului rece. Se poate prepara in combinatie cu diverse tipuri de carne si sosuri de rosii ori se poate consuma in salatate sau ca garnitura pentru sandviciuri.

Medicii nutritionisti indica numeroase beneficii ale acestui aliment. Este sarac in calorii, ajutand la pierderea in greutate. Furnizeaza vitaminele C, B si K, dar si minerale (calciu, magneziu, potasiu, iod si cupru) si o cantitate importanta de fibre alimentare. Varza murata nepreparata termic este o sursa excelenta de lactobacili, asistand digestia si prevenirea aparitiei herpesului bucal.

Varza murata previne instalarea anemiei, stimuleaza detoxifierea organismului si regleaza digestia. Vitamina B12 in stare pura, continuta de acest aliment fermentat, protejeaza sistemul nervos. Fiind mai bogata in vitamina C decat varza proaspata, intareste sistemul imunitar si previne imbatranirea prematura, prin continutul generos de antioxidanti.

2. Castravetii murati

Castravetii murati nu sunt doar o garnitura ideala pentru numeroase preparate culinare, ci si un aliment cu o valoare nutritionala ridicata. Bacteriile probiotice continute de acestia faciliteaza eliminarea toxinelor din organism.
O sursa ideala de fibre alimentare, castravetii murati asista digestia si previn balonarea si constipatia. Deoarece contin putine calorii si nu furnizeaza grasimi, sunt recomandati in curele de slabire.

3. Ceaiul Kombucha

Acest tip de ceai efervescent este denumit "ceaiul imortalitatii" in China, fiind preparat din ierburi si fructe supuse fermentatiei prin actiunea unor culturi simbiotice de bacterii si ciuperci. O cantitate mica de alcool (2%) este produsa in timpul procesului.

Acest ceai bogat in probiotice trateaza constipatia, hemoroizii, reumatismul si durerile de cap de origine nervoasa. Este eficient in prevenirea si combaterea aterosclerozei si hipertensiunii arteriale, precum si in tratarea gripei, guturaiului si a bolilor epidemice in general. Deoarece este un stimulent puternic al digestiei, ceaiul Kombucha se consuma cu prudenta in cazul gastritei hiperacide si al colitei de fermentatie.

4. Chefirul

Aceasta bautura fermentata savuroasa este bogata in calciu si probiotice. Deoarece majoritatea continutului de lactoza ajunge sa fie descompus, persoanele intolerante il pot consuma fara sa sufere efecte adverse neplacute.

5. Iaurtul

Iaurtul este preparat prin fermentatia bacteriana a laptelui. Lactoza este transformata in acid lactic, de aceea acest aliment este mai usor de tolerat de persoanele cu sensibilitate la lactoza. Iaurtul este o sursa excelenta de proteine, calciu, vitamina D, riboflavina si vitaminele B6 si B12.

6. Tempeh

Tempeh este o specialitate traditionala din Indonezia, preparata prin fermentarea boabelor de soia in cadrul unui proces controlat. Reprezinta o sursa excelente de proteine pentru persoanele care urmeaza un regim vegetarian, dar si o cale buna de suplimentare a probioticelor in alimentatie. Totodata, contine toti aminoacizii esentiali pentru organism.

7. Pasta Miso

Miso este o pasta fermentata, preparata din orz, orez sau soia. Furnizeaza din plin bacterii lactice, facand parte din categoria alimentelor bogate in probiotice. Este utilizata pentru aromatizarea supelor, sosurilor sau a muraturilor, fiind apreciata pentru continutul important de proteine, vitamine si minerale.

Sfatul medicului