Cifrele făcute publice de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că nu mai puțin de 3,88 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani continuă să trăiască împreună cu părinții.
Ca pondere, bărbații sunt ușor majoritari, puțin peste două milioane, față de 1,8 milioane de femei, în timp ce ca pondere în populația totală din aceeași grupă de vârstă aceștia reprezintă 56,4%.
Motivele nu sunt doar de natură economică: o parte din ei locuiesc cu un singur părinte care are nevoie de îngrijire, iar angajarea unei persoane care să aibă grijă de părintele bolnav ar fi mult prea costisitoare.
Accesul tinerilor la o locuință scade de la o generație la alta. Dacă luăm ca exemplul anul 2000, salariul mediu era de 2.139.138 lei, iar un euro valora 20.300 lei. Cu alte cuvinte, exprimat în euro, salariul mediu era de 105 euro. O garsonieră era în 2000 circa 7.000 de euro, adică puțin peste 66 de salarii medii nete, iar acum prețul este cel puțin dublu.
Față de anii precedenți cifrele sunt în creștere. În 2017, în România, trei sferturi (75%) dintre tinerii adulţi stăteau cu părinţii până la vârsta de 29 de ani, peste media Uniunii Europene, unde 68% dintre tinerii cu vârste între 16 şi 29 de ani locuiau cu părinţii.
Și tot în 2017, un procent de 75% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani (adică peste 2,4 milioane din totalul celor 3,88 de milioane de români din această categorie de vârstă) locuiau cu părinţii.