În ședința de Colegiu Prefectural, Cristina Kashyap, comisar șef Garda de Mediu Botoșani, a prezentat cum stă județul Botoșani în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale.
Cristina Kashyap a subliniat că, la început, în perioada 2016 – 2017 când a fost implementat sistemul integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de UAT lucrurile erau pe un trend pozitiv, acum lucrurile nu mai sunt chiar atât de roz. Din contră, nu se mai colectează selectiv și riscăm să fim codași la nivel național.
„Dacă la început în anii 2016 – 2017, când am implementat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor, era bine, acum o să vedeți că nu mai avem aceeași mândrie întrucât gradul de colectare separată a deșeurilor generate la 15% dintre UAT-uri este zero, iar celelalte cantități sunt unitare. Avem doar câteva Primării care au înregistrat cantități de 22% colectare separată sau 14%, iar acest fapt se datorează sistemului SGR și nicidecum sistemului implementat la nivel de UAT. Avem foarte mult de muncit. Cred că în momentul în care Comisariatul Generat va face raportul în ceea ce privește gestionarea acestor deșeuri municipale suntem codași la nivel național (...)”, a declarat Cristina Kashyap, comisar șef Garda de Mediu Botoșani.
Mai mult decât atât, o unitate administrativ teritorială nici măcar nu le-a permis accesul comisarilor să efectueze verificări pe linia colectării selective a deșeurilor.
„A fost un UAT care nu a permis controlul, drept pentru care s-a aplicat și sancțiune contravențională. Am discutat cu colegii de la nivel național, noi aveam datele pentru acel UAT, pentru că acest tematic planificat s-a desfășurat la cele 78 de UAT-uri, la Consiliul Județean, la ADI Ecoproces de la care ne-am luat toate informațiile, la cei cinci operatori zonali care colectează deșeurile municipale din județ, la cele trei stații de transfer, dintre care doar două autorizate, iar una din 2016 până în prezent nu are autorizație de mediu și la stația de sortare de la depozitul din stăuceni. Datele le aveam, puteam să le completăm, dar având în vedere că acel UAT a refuzat controlul am considerat că este mai bine și mai corect să nu ne raportăm la cantitățile colectate, la dotările pe care le deține etc. Este vorba despre UAT Stăuceni”, a adăugat Cristina Kashyap.
Blândești, Leorda, Lunca, Vlăsinești, Roma, Cristești, Mileanca, Concești, Avrămeni, Drăgușeni, Rădăuți-Prut, Albești sunt uat-urile care au un grad de colectare separată a deșeurilor de 0%.
De cealaltă parte, cu 22,44% se află Curtești, cu 14,88% Răuseni, cu 7,62% Darabani, 7,40% Călărași, 6,25% Flămânzi, 5,4% Dorohoi, 5,23% Broscăuți, 4,66% Ștefănești, 4,40% Botoșani și 3,82% Trușești.
Acest aspect duce la taxe mai mari pentru botoșăneni, iar Cristina Kashyap explică faptul că din cele 83.000 de tone de deșeuri colectate doar pentru 700 de tone cheltuielile sunt suportate de Organizațiile Producătorilor de Ambalaje, restul fiind suportat de populație.
Totuși, cantitățile colectate nu au crescut datorită conștientizării populației, ci datorită implementării sistemului SGR.
„Aceste cantități au crescut datorită colectării deșeurilor de ambalaje în sistem SGR”, arată șefa Gărzii de Mediu din Botoșani.
Raluca Curelariu, prefectul județului Botoșani, a arătat că i se pare o situație extrem de gravă și provocatoare în același timp. Cetățenii vor plăti din ce în ce mai mult pentru gunoi, iar țintele pe care Uniunea Europeană și le-a propus sunt și ele în creștere.
„Mi se pare extrem de grav și în același timp provocator, pentru că o să ajungă cetățenii să plătească gunoiul foarte scump și știu că penalitățile sunt în creștere, iar țintele, de altfel, sunt în creștere”, a declarat Raluca Curelariu, prefectul județului Botoșani.