O statistică a Inspectoratului Judeţean de Poliţie arată că, de la începutul anului până pe 26 iunie, pe raza judeţului Botoşani s-au produs 16 accidente cauzate de încălcarea regimului legal de viteză, evenimente soldate cu decesul a şapte persoane şi rănirea gravă a altor 13.
Cauzele accidentelor au fost, în majoritatea cazurilor, nerespectarea regimului legal de viteză, conform marcajelor şi indicatoarelor rutiere, şi neadaptarea în permanenţă a vitezei de deplasare la condiţiile de drum. Printre şoferii- autori ai accidentelor rutiere- destui începători, abia majori, aflaţi la volanul unor autovehicule puternice şi tentante.
Cel mai proaspăt exemplu la care şi dumneavoastră, cititorii Ştiri.Botoşani.Ro, vă gândiţi este accidentul de la "Permise". Tânăr de 19 ani la volan, VW Passat, derapaj pe un asfalt umed, accident mortal.
Acestea fiind realităţile, care sunt cauzele unui comportament nepotrivit la volan? Începem cu şcoala de şoferi.
Cum obţinem permisul de conducere
Persoanele care au peste 18 ani şi îşi doresc să obţină permisul de conducere trebuie să parcurgă 25 de ore de teorie şi 30 de ore de practică ale unei şcoli de şoferi. Primul pas este alegerea şcolii de şoferi, însă înainte de a începe orele de condus efectiv trebuie sa promovezi un test psihologic simplu ce vizează testarea atenţiei, autocontrolului şi a vitezei de reacţie. El constă într-o probă scrisă ce presupune completarea unui formular asemănător unui test de IQ şi într-o probă practică ce va testa reflexele candidatului.
Urmează pregătirea teoretică, obligatorie, care se focusează pe legislaţia rutieră. Promovarea examenului de la final este obligatoriu pentru începerea orelor de condus cu instructor. Orele de condus constituie cea mai importantă parte din pregătirea pentru examenul auto. Ele se desfăşoară în prezenţa permanentă a instructorului auto pe scaunul din dreapta, pe o mașină specială în care şi instructorul are acces la funcţiile de frânare.
După finalizarea orelor de condus, pasul următor este finalizarea dosarului ce face dovada absolvirii cursului şcolii de soferi, ce va fi depus la Serviciul Regim Permise Auto şi Înmatricularea Autovehiculelor pentru înscrierea la proba teoretică şi la cea practică.
Odată promovate şi aceste două probe, iar cardul de plastic ce ne atestă calitatea de conducător auto- de regulă Categoria B-, a ajuns în portofel sau poşetă, preluăm toate responsabilităţile de a avea grijă de viaţa noastră, dar şi de a celor din jur, a colegilor de trafic, fie că vorbim de pietoni sau alţi conducători auto.
Cum gestionăm responsabilitatea la volan?
Depinde de educaţie, spune psihologul George Maidaniuc. Cât de pregătit psihic pentru această responsabilitate este un tânăr de 18- 19 ani?
"E o chestiune care nu e sensibilă deloc, dar aşa este percepută de public, tot acest teribilism de care credem că dau dovadă aceşti şoferi, tineri adulţi. Din punct de vedere aptitudinal, uneori ei chiar şi depăşesc aptitudinile unui adult care odată cu vârsta începe să devină mai atent din cauza faptului că nu mai reuşeşte să-şi seteze bine nişte aptitudini. De aici şi discrepanţa asta foarte mare. Pe de altă parte, emoţional vorbind, tot ce zboară se mănâncă la vârsta respectivă, dar cea mai mare parte din ceea ce se întâmplă din punct de vedere emoţional o are contextul, nu neapărat persoana. Şi aici vorbim de familie, în care părinţii oferă nişte lucruri care nu se pretează vârstei tânărului adult. Părintele vrea ca acesta să primească maşini mari, maşini puternice, maşini care îi ajută oarecum într-un comportament uneori chiar agresiv în trafic, iar asta e reţeta perfectă. De regulă, tânărul primeşte o maşină puternică pentru că este şi sigură, adulţii care îşi fac griji în privinţa siguranţei copilului lor- proaspăt şofer nu se gândesc că îi urcă într-o maşină cu care pot face alte nenorociri, dar percepţia lor este că fiul sau fiica lor este în siguranţă, restul nu mai contează", explică George Maidaniuc. Potrivit psihologului, aceasta este prima greşeală: "mai bine să plângă mama ta decât mama mea".
A doua greşeală este lipsa de educaţie. "Un copil copiază un comportament învăţat, iar un comportament învăţat în familia de origine clar va fi copiat. El reproduce nişte comportamente- dacă tatăl sau mama sunt agresivi, vor fi şi ei agresivi, dacă se simt abandonaţi de către părinţi- vor face ceva ca să iasă în evidenţă, astfel încât părinţii să-i vadă, să primească atenţie. Va face un drift cu maşina sau o altă minunăţie. De obicei este vorba de persoane care provin din familii înstărite sau care stau bine financiar care nu au timp să stea emoţional lângă copil şi stau doar material", spune psihologul.
Al treilea factor- conştientizarea pericolului şi responsabilitatea la volan. "Dar aici tot de educaţie e vorba pentru că odată ce un conducător auto îşi asumă un risc atât de mare în circulaţie, şi cineva în care are încredere a făcut acelaşi lucru sau are un comportament similar. Dar subliniez că toate aceste consideraţii se referă la persoane cu un oarecare discernământ, nu la persoane care sunt sub influenţa băuturilor alcoolice sau a unor substanţe psihotrope", adaugă George Maidaniuc.
Aşadar, întrebarea nu e neapărat ce se întâmplă cu tinerii şoferi, ci cu părinţii lor. "Problema e aşa: cât timp părinţii nu-şi modifică ceva în comportament, să nu se aştepte că o vor face copiii de la sine. Şi atunci ne întrebăm unde sunt părinţii?", se întreabă retoric George Maidaniuc.
"Sunt ţări în care copii de 16 ani conduc"
Instructorii auto cred că educaţia este un factor determinant, dar nu consideră că tinereţea e un "păcat" în şoferie.
"Avem modele, cum e cel american, în care copiii au 16 ani atunci când conduc prima oară, chiar 15 pe anumite tipuri de maşini. Însă toate elementele contribuie la un comportament corect în trafic: şcoala, educaţia de acasă şi mediul în care în trăiesc precum şi dotarea de la mama-natură. Noi avem elevi la categorii B1, A1, AM- motoscutere, motociclete până în 125 de centimetri cubi şi maşini până în 550 de kilograme, cu trei sau patru roţi, care se pot conduce cu B1 la 16 ani- e drept, anul acesta nu am niciun exemplu", spune Ioan Zamfirache de la Şcoala Pilot.
Potrivit instructorului auto, odată cu înaintarea în vârstă scade capacitatea de concentrare, scade acuitatea reflexelor.
"De aceea se vorbea de la un moment dat ca la şoferii peste 60 de ani să se impună fişa medicală anuală, dar nu s-a rezolvat şi atunci a rămas în valabilitatea permisului. De regulă, la şcoala de şoferi există un număr standard de ore de condus, dar sunt cazuri în care noi le spunem elevilor că este nevoie de mai multe ore. Am o carte a unor psihologi francezi, specialişti în siguranţa rutieră, care spuneau că o persoană peste 30 de ani îi trebuie, pentru fiecare an în plus, câte o oră de condus în plus. Programul minimal la categoria B este de 30 de ore, dar de exemplu la femei, cu scuzele de rigoare, le mai trebuie două ore, ca o medie, deşi sunt şi femei care se descurcă mult mai bine decât bărbaţii", explică Ioan Zamfirache.
Instructorul auto consideră că factorii care duc la producerea accidentelor rutiere sunt variaţi, dar conştientizarea importanţei vieţii este vitală. "Toate pornesc de la nivelul de trai- dacă ai un nivel de trai ridicat, ai şi autostrăzi, ai cultură, ai informaţie şi educaţie şi nu mai rişti să urci la volan băut, când viaţa este atât de importantă şi de frumoasă. Cunoaşteţi atâtea cazuri în care copii săraci care au scăpat la o brumă de bani la maturitate şi au clacat. Nu cred că doar începătorii fac accidente, dar acestea sunt cele mai vizibile", conchide Ioan Zamfirache.
Modelul american
Laura Conde trăieşte de câţiva ani în Statele Unite ale Americii şi explică procedura:
"În SUA iei permisul la împlinirea a 16 ani, însă există unele restricţii, printre care şi aceea de a nu avea mulţi oameni la bord. După 18 ani, nu mai există nicio restricţie. Permis de conducere poţi obţine şi dacă şi de la 14-15 ani dacă trăieşti la fermă sau dacă ai făcut şcoala prin companiile specializate în şcoala de şoferi. Dacă nu, înveţi cu părinţii un an înainte de a împlini 16 ani. Mai întâi se dă un test scris din legile de bază, sistemul e total diferit de cel românesc. Dacă promovezi testul scris, primeşti un permis provizoriu care atestă că părinţii te pot învăţa să conduci pe maşina lor, dar numai însoţit de unul din ei sau de un adult. Acest permis de învăţăcel este valabil un an de zile, timp în care părinţii sunt responsabili pentru ceea ce faci. În general, copiii americani învaţă rapid. După o oră- două în parcări sau parcuri, circulă direct pe străzi lăturalnice. De ajutor este şi faptul că maşinile sunt cu cutie automată. După un an de practică cu părinţii pe maşina lor, elevii dau testul practic- conducere timp de 10 minute pe lângă Departamentul de Vehicule, iar dacă îl promovezi, primeşti permisul prin poştă", explică Laura Conde.
Vi se pare haotic şi un teren propice pentru accidente? Ei bine, nu e chiar aşa.
"E drept, tinerii fac accidente, dar cred că sunt mai puţine statistic. Oamenii conduc regulamentar şi disciplinat şi e important şi faptul că avem doar străzi şi autostrăzi. Nu prea avem parte de trafic "nebun", poate doar în centrul oraşului dar după orele de vârf totul revine la normal. Mai trebuie spus că nu există restricţii în privinţa utilizării de maşini puternice de către tineri şi adolescenţi. Mulţi au camionete puternice, însă totul stă în responsabilitatea proprie şi educaţie", spune Laura Conde.
În concluzie, cheia pentru un trafic în siguranţă este educaţia, la care se adaugă responsabilitatea. În plus, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, accident înseamnă eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea).
