Acțiunile de protest se întâmplă în întreg sistemul instituţional al Ministerului Finanţelor Publice, ca reacţie la proiectul legii salarizării, se arată într-un comunicat al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe (FNSF).
Potrivit finanţiştilor botoşăneni, grilele de salarizare aplicate sunt la nivel minim, ceea ce va duce la reducerea salariilor, nicidecum la majorarea lor. Mai mult, spun ei, statutul de funcţionar public le interzice realizarea de alte venituri, posibilă însă în cazul altor categorii.
"Nu se pune problema de cât ne-am dori, se pune problema că în grilă, de la maxim la minim, noi suntem pe minim. Noi am făcut nişte negocieri, am adăugat nişte amendamente, toate amendamentele au fost tăiate de Ministerul Finanţelor pe motiv că nu sunt resurse bugetare. Joi am fost la Bucureşti şi ni s-a comunicat acest lucru, vineri am avu o şedinţă cu colegii cărora le-am spus că nu vom beneficia de niciun amendament pe care l-am adăugat noi şi atunci astăzi dimineaţă, colegii au hotărât să facem acest protest", spune Cătălina Caba (foto), preşedintele Sed Lex Botoşani.
La Botoșani, finanţiştii susţin însă că ei duc greul întregului buget şi este inadmisibil ca toate categoriile bugetare să beneficieze măcar de perspectiva majorărilor salariale, iar ei să fie lăsaţi deoparte. "Încercăm să ne apărăm nişte drepturi şi sperăm că vom reuşi. Legea salarizării ne dezavantajează în raport cu alte categorii din sistemul bugetar, mai ales că noi suntem cei care alimentăm bugetul de stat, de acolo sunt hrănite toate instituţiile- Armată, Parlament, Administraţie Prezidenţială, locală, că nu toate administraţiile locale îşi asigură cheltuielile cu resursele proprii. La Botoşani, singura care îşi asigură din veniturile proprii este Mihai Eminescu, în rest toate celelalte primării sunt echilibrate cu sume de la buget, adică cu ce colectăm noi", spun finanţiştii botoșăneni.
Printre protestatari se aflau şi şefi de departament, Paul Mustiaţă, de la Inspecţie Fiscală, rămânând printre aceştia, în timp ce Doru Alupoaie, directorul adjunct al Fiscului botoşănean, şi-a exprimat solidaritatea cu ai săi colegi.
"Cei mai dezavantajaţi sunt directorii noştri, de exemplu, după calculele pe care le-am făcut, un şef de adminstraţie va pierde până la 1.500 de lei la salariu şi de acolo în jos toată lumea pierde, mai puţin funcţiile de execuţie", declară Marius Acatrinei (foto sus), vicepreşedintele Sed Lex.
Salariaţii din toate judeţele ţării care protestează susţin că proiectul legii salarizării duce la tăieri de salarii şi cer Ministerului Finanţelor Publice şi Guvernului „revizuirea grilelor de salarizare din proiectul legii, astfel încât să fie reflectată complexitatea şi importanţa activităţii Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor subordonate (ANAF, direcţii generale regionale ale finanţelor publice etc.)”, se arată în comunicatul transmis.
FNSF avertizează că acţiunile de protest generate de tăierea salariilor au fost declanşate de salariaţi şi se pot întinde pe o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce poate duce la blocarea activităţii de colectare şi a activităţilor de relaţii cu publicul.
„În loc ca Guvernul României să plătească 35.000 de consultanţi fiscali nou angajaţi, cu salarii de 10.000 lei, dublu faţă de un salariat al sistemului Ministerului Finanţelor Publice, mai bine ar plăti decent cei 25.000 de salariaţi responsabili cu colectarea veniturilor statului, fiind o investiţie mai realistă, corectă şi cu efecte în timp, care ar duce la atragerea şi păstrarea personalului bine pregătit, care să poată face faţă noilor cerinţe în implementarea politicii fiscale”, se mai arată în comunicat.
„Sindicatele au făcut toate eforturile ca acest conflict să nu escaladeze, însă pasivitatea autorităţilor în a găsi soluţii i-a determinat pe salariaţi să reacţioneze necontrolat. O prelungire a acestui conflict ar pune în pericol însăşi punerea în practică a prevederilor actualului proiect al legii salarizării”, anunţă FNSF.
FNSF precizează că salariaţii din Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile subordonate nu beneficiază de sporuri, bonusuri sau alte venituri suplimentare, fiind incompatibili cu orice altă funcţie care poate aduce venituri suplimentare.
