O mamă avea, dimineaţa, TREI copii. Până în seară a rămas cu UNUL singur! Sătenii îşi fac cruce: "Aşa a fost să fie...!" FOTO

Cum este posibil ca dimineaţa să-ţi trezeşti din somn cei trei copii, iar seara să nu ştii unde să-l adăposteşti pe singurul rămas în viaţă? Este întrebarea la care părinţii celor două surioare, de aproape 5 şi de 4 ani, ucise în incendiul de sâmbătă seară, nu găsesc răspuns. Oamenii din sat îşi fac cruce şi spun cu durere: "aşa a fost să fie"...

Drumul către Cordăreni e greu, iar maşina se împiedică prin gropi. Odată ajunşi în sat, oamenii ne privesc cu ochi întunecaţi şi mâhniţi. Toţi ştiu unde e casa lui Florin şi a Ionelei, cei doi părinţi care de sâmbătă noapte trăiesc cea mai cumplită dramă: şi-au pierdut două fetiţe într-un incendiu.

Scheletul casei în care s-a întâmplat nenorocirea se strâmbă a ciudă de pe un deluţ. Ciudată sistematizare a comunei, casele sunt construite una în spatele celeilalte, uliţele dintre ele reprezentând calea de acces spre cele din spate. Uliţa către casa groazei e distrusă, cel mai probabil de la roţile autospecialelor de pompieri care s-au chinuit să urce să stingă focul.
În curte sunt aruncate valuri întregi de tablă, covoare, lucruri din casă, iar într-un colţişor, două jucării de pluş, un căţel şi un ursuleţ, negre de fum şi o mânuţă de jucării. În spatele scheletului, se ridică o anexă, un soi de bucătărie de vară, singurul adăpost rămas neatins de flacără.

De după perdea, o femeie ne face semn să intrăm în casă. Ne spune că e mama lui Florin, iar în braţe ţine bebeluşul pe care Dumnezeu l-a salvat sâmbătă seară. Pe lângă femeie, un alt copilaş, de vreo cinci ani, fratele cel mic al lui Florin.

"Micuţa asta e fetiţa lui Florin, băiatul meu. Ionela venise la masă cu ea în braţe iar celelalte două fetiţe dormeau în casă. La un moment dat, s-a stins becul în bucătăria asta unde erau cu toţii să mănânce şi atunci Florin s-a dus să vadă ce s-a întâmplat. Când a ajuns la uşa de la casă, a văzut fumul ieşind pe la canaturi. Atunci a început să urle, să ceară ajutor, a fugit la stradă. S-a temut să intre în casă, deja erau flăcări mari", povesteşte femeia, iar ochii albaştri- gri ai bebeluşului parcă se întristează.

Ne spune că Ionela şi Florin, părinţii copilelor, sunt la biserică, acolo unde cele două micuţe sunt depuse. "Sunt distruşi, fata e şocată. Nu vorbeşte nimic, nu mănâncă. Băiatul meu nu era tatăl fetiţelor, dar le-a crescut ca şi cum erau ale lui. Andreea avea un an jumate şi Florentina câteva luni când Florin s-a mutat aici, cu Ionela. Aşa a vrut Dumnezeu", spune femeia.

La stradă îl găsim pe Marius Boghian. A fost unul dintre vecinii care au intervenit atunci. Iese din casă, are palma bandajată, iar pe braţ are urme roşii.

"În seara aceea, eram deja băgaţi în casă când am auzit urletele pe drum. Ei au venit la vale şi cereau ajutor, să chemăm pompierii că ard fetiţele în casă. Am luat un pulover de-al nevestei, l-am udat, l-am pus pe mână şi am spart geamul care dădea către cuptor, acolo unde erau fetiţele. Erau flăcări mari în casă. Pe cea mare am reuşit să o prind de picioruţe şi să o trag afară, dar pe cea mai micuţă nu o vedeam.


Atunci a venit a lui Covaliu şi cu o sapă a tras-o mai către geam, iar am băgat mâna şi am prins-o şi pe a doua şi am scos-o, dar mititica era arsă. Doamnă, mă jur, nu mi-am dat seama ce fac, din graba aceea şi din şoc, dar când am văzut-o pe a doua fetiţă, mi s-a făcut rău. Şefa de la Voluntari nu ne-a dat voie să intrăm în casă, de frică să nu explodeze butelia, iar când am spart geamul, aerul ăla a dat drumul la flacără, a ieşit foc pe geam"
, povesteşte Marius Boghian, iar amintirile cumplitei seri îl înfioară şi trage din ţigară cu disperare.

Cumătra lui, Laura, de peste drum, era şi ea acolo în seara aia. "Eu am sunat la pompieri, la 7 şi un minut, că am pe telefon ora apelului. O venit şi voluntarii, o venit şi pompierii cu două maşini de apă, o distrus gardul că nu aveau cum să ajungă la casă. Eu cred că ei ar fi trebuit să încerce să intre în casă de-atunci de când au văzut fumul. Dar s-au speriat, ce-oi fi fost în capul lor nu ştiu. Mare păcat de fetiţe", suspină şi Laura.

Marius îşi aminteşte că fetiţele plecau la grădiniţă în fiecare dimineaţă din faţa casei lui, acolo unde oprea microbuzul. "Scoteam şi eu copiii din casă şi le vedeam cum strigau "bună diminacea". Florin fugea la magazin şi le cumpăra biscuiţi să aibă pacheţel. Erau curăţele, îngrijite, vorbeau frumos. Şi apoi, când le-am văzut sâmbătă seară, of Doamne", spune Marius şi întoarce capul într-o parte.

Îi întrebăm pe oameni dacă au ceva de reproşat cuiva, dar scutură din cap hotărâţi. "Dacă am fi fost noi în locul lor,.. nici nu vreau să mă gândesc, dar nu avem nimic de comentat. Ar fi păcat", spun vecinii.

La Primărie o găsim pe Mirela Dumitraş, şefa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă. Este naşa de botez a ultimei născute a Ionelei şi cunoştea familia foarte bine.

"A fost groaznic în seara aceea, ferească Dumnezeu de aşa durere. Dacă ar fi avut o uşă care să dea către bucătăria de vară, dacă, dacă, dacă. Dar s-a întâmplat aşa cum s-a întâmplat şi nu mai avem ce face. Mă întrebaţi dacă se putea face ceva în plus. Nu cred. De când m-au sunat şi până am ajuns acolo a durat câteva minute, că am venit în trening, cu maşina. Până când au venit pompierii, au reuşit să scoată fetiţele. Din câte am înţeles, şi tatăl a încercat să intre în casă, dar nu a reuşit. Casa era plină de materiale inflamabile, de la covoare la pături, tot ce aveau prin jur era inflamabil. Ne-am tot gândit ce s-ar fi putut face, dar probabil aşa a fost să fie", explică Mirela Dumitraş.


Aflăm că oamenii din sat s-au mobilizat exemplar şi, alături de cei din primăria, au pus mână de la mână să înmormânteze fetiţele.

La etaj e compartimentul de asistenţă socială, unde asistenta socială şi asistenta comunitară cunoşteau familia foarte bine.

"Noi ne-am dus la ei acasă când a născut a treia fetiţă, pentru că fiecare familie este monitorizată. Nu am avut niciodată probleme cu ei, probleme cu alcoolul nu există, nu se ceartă, nu se bat. Da, poate sunt săraci, dar ăsta nu e un motiv să scoatem fetiţele din familie. Băiatul munceşte cu ziua, fata- mama copilelor, avea grijă de copii, erau tot timpul curaţi. Noi nu avem ce să le reproşăm, nu avem niciun motiv", explică Maria Redinciuc.


Lângă Primăria Cordăreni e biserica, iar în curte e casa mortuară. Uşa e străjuită de două cruci, cu numele copilelor, şi două coroane. Până la urmă despre asta e vorba: două suflete s-au pierdut sâmbăta trecută. Două fetiţe frumoase, al căror destin s-a frânt crunt şi nimeni nu ştie de ce.


Citiţi şi:
TRAGEDIE la Cordăreni! Două fetiţe ucise de foc! FOTO

 

Spune-ne opinia ta