De asemenea, proiectul de act normativ prevede si o serie de masuri pentru asigurarea echilibrului intre interesele creditorilor si ale debitorului.
Procedura insolventei este reglementata in prezent prin Legea nr. 85/2006, care a intrat in vigoare in 2006.
Aceasta procedura este perceputa ca fiind indelungata, costisitoare si cu efect de depreciere a valorii activelor debitorului, explica Ministerul Justitiei.
In plus, unele lacune de reglementare sunt de natura a dezvolta o conduita a debitorilor in frauda creditorilor si/sau o reducere substantiala a interesului creditorilor de a finanta reorganizari ale unor operatori economici viabili, a mai adaugat sursa citata.
Astfel, pentru a imbunatati procedura insolventei, Ministerul Justitiei a lansat, luni, in dezbatere publica proiectul noii legi a insolventei, prin care este adaptat cadrul legislativ in domeniul insolventei si pre-insolventei.
Proiectul noii legi a insolventei include intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere, precizeaza un comunicat recent al Ministerului Justitiei.
De asemenea, in proiectul lansat in dezbatere publica sunt reglementate instrumentele de prevenire a insolventei si anume mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Mai exact, "mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla", mentioneaza proiectul de act normativ.
In ceea ce priveste cel de al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, se arata in proiect. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de acoperire a creantelor creditorilor impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.
Citeste material complet pe avocatnet.ro
