Acesta a precizat ca barajul si-a demonstrat eficienta la inundatiile din 2008 si din 2010, atunci cand timp de o luna autoritatile din Botosani au fost in alerta de COD ROSU.
"Eficienta acestui baraj s-a vazut la inundatiile din 2008 si 2010, atunci cand raul Prut a atins debitul maxim istoric, peste 4.000 de metri cubi pe secunda. Privilegiate au fost judetele Iasi, Vaslui si Galati, pentru ca nu s-a spart niciun dig, nicio casa daramata si niciun un om inecat. Barajul a fost aproape la capacitatea maxima. A fost COD ROSU peste o luna, iar acest baraj si-a scos banii numai dintr-o viitura. Este cea mai mare investitie din judetul Botosani, realizata intre anii 1970-1978, fiind a doua acumulare ca marime dupa cea de la Portile de Fier I.", a declarat Dumitru Popescu.
Potrivit acestuia, Barajul Stanca-Costesti risca sa se rupa doar in situatii exceptionale, mai exact la un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter. Dumitru Popescu spune ca acest baraj a salvat mii de vieti si mii de hectare de teren.
"Barajul risca sa se rupa doar in conditii exceptionale, adica un cutremur de 9 grade pe scara Richter, pentru el este construit sa reziste si la un cutremur de 8 grade. Acest baraj a salvat mii de vieti si mii de hectare de teren. Daca nu era acest baraj, toata valea Prutului, aproximativ 70.000 de hectare ar fi fost sub apa.", a incheiat Popescu.
Barajul Stânca-Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).
La construcția barajului Stânca-Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar cea sovietică, adică Republica Moldova, 11 sate. Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.