Proiectul include înființarea a 20 de puncte de lansare, din care 12 în județul Botoșani și opt în Suceava, cu oferte depuse deja pentru 16 dintre acestea. În prezent, ofertele sunt evaluate din punct de vedere tehnico-financiar, urmând a fi deliberată atribuirea lucrărilor.
Conform caietului de sarcini, constructorii au la dispoziție 180 de zile pentru proiectarea tehnică, obținerea avizelor necesare și construcția efectivă a sistemului. Deschiderea celor 16 puncte de lansare va crea 128 de locuri de muncă.
Punctele de lansare vor fi amplasate în localitățile Saucenița (Văculești), Roma, Orășeni Vale (Curtești), Cerbu (Copălău), Havârna, Carasa (Corlăteni), Borzești (Ungureni), Gorbănești, Hănești, Buimăceni (Albești), Băbiceni (Durnești) și Ichimeni (Avrămeni).
Fermierii: ”Solicităm ferm suspendarea imediată a sistemului anti-grindină!”
Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (Forumul APPR) solicită măsuri urgente din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cu privire la sistemul anti-grindină, pentru a întrerupe consecinţele sale asupra agriculturii româneşti.
Forumul APPR susţine într-un comunicat de presă că sistemul antigrindină, în ciuda scopului său iniţial de a proteja culturile agricole, a generat o serie de efecte dezastruoase asupra activităţilor agricole din zonele de influenţă, aspect confirmat şi documentat de către fermieri din judeţele Vrancea, Prahova sau Iaşi.
Iată solicitările ferme ale APPR:
“Cu toate acestea, constatăm cu indignare că la nivelul MADR s-a instalat o lipsă de reacţie de neînţeles faţă de solicitările repetate ale fermierilor noştri pe acest subiect. În contextul actual, orice element litigios de politică agricolă va conduce la o amplificare a falimentului în agricultură, a pagubelor în rândul volumelor de marfă şi, implicit, a diminuării nivelului de taxe şi impozite pe care statul român le poate colecta.
Nu se poate ca autoritatea competentă să păstreze indiferenţa faţă de asemenea consecinţe grave. Aceste probleme au fost aduse în atenţia Ministerului Agriculturii în mai multe ocazii, în scris sau în cadrul unor evenimente publice; am solicitat informaţii despre practicile similare din alte state membre, care dintre acestea mai folosesc sistemul şi dacă este omologat, dat fiind că, din informaţiile primite de la omologii noştri europeni, unele state l-au interzis.
Ministerul a păstrat, din nou, tăcerea. La începutul acestui an, în data de 15 ianuarie, angajamentul MADR de a prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului anti-grindină a fost cuprins inclusiv procesul-verbal semnat de ministrul de resort şi de structurile asociative din agricultură. Soluţiile, însă, nu au fost comunicate şi nu am primit nici măcar semne minime că se lucrează la aceste soluţii.
Subliniem că lipsa de acţiune din partea MADR în gestionarea consecinţelor sistemului anti-grindină a generat frustrare şi indignare în rândul comunităţii noastre, fermierii înţelegând că nu există o dorinţă de implicare în rezolvarea deciziilor care afectează direct viabilitatea unor afaceri care susţin foarte multe locuri de muncă şi contribuie semnificativ la generarea de venituri pentru bugetul de stat. Astfel de atitudini nu pot decât să reprezinte un precursor al unor proteste ample, o etapă firească şi legitimă pe care FAPPR o susţine în interesul membrilor săi, pe fondul unui orizont clar al epuizării căilor de dialog constructiv. În lumina acestei situaţii alarmante, solicităm ferm suspendarea imediată a sistemului anti-grindină, până când eficienţa şi impactul său asupra agriculturii vor fi prezentate clar într-un studiu detaliat şi obiectiv, prin intermediul căruia să se urmărească evidenţierea cantităţii de precipitaţii, monitorizarea traiectoriei rachetelor şi a locului de deflagraţie, precum şi procedura de tragere în ansamblul ei.
Forumul APPR, în demersul de rezolvare a acestei situaţii, a identificat deja o entitate imparţială şi de specialitate care ar putea să realizeze o astfel de cercetare, menită să evalueze eficienţa si utilitatea acestui sistem, pe care o putem recomanda oricând autorităţilor competente. Este imperativ ca MADR să acţioneze prompt şi fără sincope pentru a proteja interesele fermierilor şi a asigura dezvoltarea sectorului agricol în România. În contextul actual al schimbărilor climatice şi al frecvenţei tot mai mari a fenomenelor extreme, îndeosebi a secetei, este evident că agricultura românească se confruntă cu multiple provocări şi riscuri. În acest sens, este imperativ să evaluăm nu doar eficienţa sistemului anti-grindină, ci şi modul în care acesta interacţionează cu alte procedee legate de gestionarea riscurilor în agricultură, cum ar fi combaterea secetei.
Este de necontestat faptul că agricultura este unul dintre pilonii de bază ai economiei româneşti, iar protejarea fermierilor ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile guvernamentale. Până în prezent, am remarcat o lacună în materie de claritate şi de coerenţă în politica agricolă, dar şi în abordarea guvernamentală cu privire la gestionarea riscurilor climatice în agricultură. Lipsa unei strategii integrate şi a unui cadru coerent pentru combaterea fenomenelor meteorologice extreme şi a secetei accentuează vulnerabilităţile sectorului agricol şi îngreunează eforturile fermierilor de a-şi proteja culturile şi veniturile”.