DUREROS: Ne retrocedăm ţara criminalilor de război!

Nu ne vindem Å£ara, o retrocedăm, pe bucăţi, fără să Å£inem seama de tratate, legi, sentinÅ£e sau victimele din cele două conflagraÅ£ii mondiale. Din măsuri reparatorii ÅŸi juste, retrocedările au devenit un flagel injust, periculos ÅŸi imoral, profund scăpat de sub control. Familiile criminalilor de război au ajuns să dobândească imobile ÅŸi bunuri de o valoare inestimabilă, fără ca cineva să Å£ină seama de contextul ÅŸi modul în care averea lor a ajuns în proprietatea Statului Român.

Ungaria anexează Ardealul pe bucăţi! Trei premieri, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, au deschis poarta trădării, astfel că, din unele statistici, mai bine de o treime din teritoriul Transilvaniei a fost intabulat pe emisari ai Ungariei: urmaşi de grofi, nobili, asociaţii, reprezentanţi ai cultelor.

Problema e că legile retrocedărilor nu fac distincÅ£ia între clădirile confiscate de comuniÅŸti ÅŸi cele confiscate prin sentinÅ£e penale date pentru criminali de război. Cum o parte dintre documente se află încă în arhivele de la Budapesta, în multe cazuri nu se poate face măcar dovada confiscării averii nobililor declaraÅ£i criminali de război.

Mai mult, în instanÅ£e se iau în considerare intabulări din cărÅ£ile funciare din perioada ocupaÅ£iei maghiare, deÅŸi potrivit Legii nr. 260 din 4 aprilie 1945, toate înscrisurile în cărÅ£ile funciare efectuate în perioada 1940-1944 au fost declarate nule de drept! Dar în multe cărÅ£i funciare, aceste modificări nu au fost operate.

Mai mult, nu se iau în calcul despăgubirile acordate de Statul român pentru imobilele pe care le-a avut în proprietate Statul ungar în Ardeal, până la 1 Decembrie 1918, precum ÅŸi pentru optanÅ£ii unguri (Sub această denumire de optanÅ£i sunt cunoscuÅ£i acei cetăţeni români de etnie ungară care, după Tratatul de la Trianon, au optat pentru cetăţenia Ungariei ÅŸi au părăsit România).

Mai mult, după 23 august 1944 ÅŸi în baza art.8 din ConvenÅ£ia de armistiÅ£iu semnată la Moscova, în 12 septembrie 1944, bunurile reprezentând proprietatea Ungariei ÅŸi Germaniei de pe teritoriul României au fost sechestrate ÅŸi, în baza Legii nr. 91 din 9 februarie 1945, au fost puse sub supravegherea Casei de Administrare ÅŸi Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.).

Aceste bunuri nu au fost confiscate de regimul comunist ÅŸi, ca urmare, nu pot face obiectul retrocedărilor către Ungaria ÅŸi Germania. Si totuÅŸi fac. Practic, legile retrocedărilor date în ultimii ani ÅŸi instanÅ£ele de judecată ÅŸterg cu buretele o istorie de trei decenii ÅŸi jertfele românilor din cele două războaie mondiale.

Zeci de hectare de teren, păduri, imobile ajung în proprietatea succesorilor criminalilor de război sau a unor interpuÅŸi.

Vreţi exemple? Vă dăm.

Începem cu unul dintre cele mai importante cazuri de retrocedare din Ardeal. Domeniul Teleki. Proprietăţi care au aparÅ£inut contelui Adam Teleki, membru în guvernul Ungariei în perioada hortystă. În 1945, Teleki a fost considerat trădător de Å£ară, dar actele prin care i s-au expropiat bunurile, cum se întâmplă în astfel de cazuri, nu au fost găsite. AÅŸa că moÅŸtenitorii contelui ÅŸi-au revendicat bunurile, întinse pe mai multe judeÅ£e: MaramureÅŸ, MureÅŸ, Sălaj. În total, familia a deschis vreo 20 de procese, dintre care unul pentru 100 de hectare de pădure în Ardusat. Castelele din Coltău ÅŸi Satulung nu au fost revendicate.

Codrii Ardealului sunt ceruÅ£i de urmaÅŸii familiei Banffy. Daniel Banffy, fost ministru al agriculturii în Guvernul hortyst, a fost ÅŸi el declarat criminal de război. UrmaÅŸii lui cer însă în instanţă sute de hectare de pădure. Familia Banffy a deÅ£inut domenii întinse ÅŸi în Å¢ara LăpuÅŸului, care face obiectul a patru dosare de restituire a câte 60 hectare de pădure fiecare. Numai că se spune că baronul ÅŸi-ar fi vândut averea prin 1940.

Lector universitar doctor Ilie GherheÅŸ: "Statul Român se află în faÅ£a unei mari escrocherii istorice"

"Eu spun cu toată responsabilitatea ÅŸi pot să-mi pierd mâine serviciul că nu mă interesează dacă atât vor fi de tari, încât să ajungă până la faza asta. În acest moment, Statul Român se află în faÅ£a unei mari escrocherii istorice. Escrocheria nu ar putea avea probabil loc dacă nu ar fi ÅŸi o complicitate din interior. După Primul Război Mondial au fost aÅŸa numitele procese ale "octanÅ£ilor" ÅŸi după cel de-al Doilea Război Mondial ale "absenteiÅŸtilor".

Ce se întâmplă acum? Vin urmaÅŸii acelor proprietari, care, unii dintre ei, culmea, au fost despăgubiÅ£i după Primul Război Mondial. Iar acum vin cu documente anterioare proceselor prin care părinÅ£ii lor sau bunicii lor au fost deposedaÅ£i de averi sau au fost răsplătiÅ£i de stat la modul general. ÅŸi mai cer încă o dată sau încă de două ori sau încă de trei ori.

Niciun evreu sau niciun maghiar dintre aceia mari nu va mai veni să locuiască în Transilvania sau într-o localitate din MaramureÅŸul Istoric sau oricare judeÅ£. Nu este vorba numai de judeÅ£ul nostru, e vorba de tot Ardealul. Dar toată lumea se îndreaptă spre o despăgubire cât mai mare din partea Statului Român. ÅŸi atunci, îÅŸi angajează avocaÅ£i buni ÅŸi se judecă cu Statul Român.

Din start pot să piardă toate procesele cu România, iar în altă parte le câÅŸtigă "fluierând". Pot să spun cu toată răspunderea, că am fost director la Arhivele Statului ÅŸi, ca om care umblă în aceste arhive, că pe Transilvania sunt firme care vin ÅŸi cercetează după niÅŸte metode foarte minuÅ£ios elaborate exact pe aceste posibilităţi ale viitoarelor procese pe care să le câÅŸtige mai ales dincolo de graniÅ£ele ţării.

Deci suntem pur şi simplu escrocaţi!

Au murit de pomană cei care au luptat pentru eliberarea Ardealului ÅŸi cei care au luptat împotriva fascismului sau a hortyÅŸtilor etc.

Este o bătaie de joc postumă la adresa armatei române. Am avut sute de mii de victime, iar acum se calcă pe mormintele acelor oameni exact pe ideea de a câÅŸtiga. ÅŸi din păcate, Statul Român este descoperit sau foarte slab apărat. Este atât de simplu inclusiv să se falsifice un document, dar nu asta-i problema că sunt hotărâri judecătoreÅŸti din perioada interbelică. Dar o parte dintre cei care au fost colaboratorii hortismului s-au retras împreună cu armatele ÅŸi atunci li s-a confiscat totul, iar ei au devenit absenteiÅŸti.

Ei au plecat, să zicem, în ’44, dar cei care vin acum vin cu documente din ’38, ’41 sau ’44. Deci sunt documente anterioare hotărârilor judecătoreÅŸti. ÅŸi înconjoară acest moment".

Sursa articol: Gazeta de MaramureÅŸ

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Valeriu Iftime anunță prime speciale dacă FC Botoșani ia TITLUL!

astăzi, 13:09

Patronul FC BotoÈ™ani recunoaÈ™te că nu se aÈ™tepta ca trupa sa să aibă un parcurs atât de bun È™i să fie în lupta pentru titlu, însă cu toate acestea spune că jucătorii nu tr...

Veste bună pentru pacienții din Dorohoi!

astăzi, 12:16

Spitalul Municipal din Dorohoi continuă modernizarea È™i tehnologizarea spaÈ›iilor destinate îngrijirii eficiente a bolnavilor. MarÈ›i, 2 decembrie, a fost inaugurat un nou segment, în...

Gellu Dorian, președintele Fundației Hyperion, reacție după disputele din CL privind Premiul Opera Omnia!

astăzi, 11:13

Premiul NaÈ›ional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia a creat, È™i în acest an, dispute în plenul Consiliului Local. Unii consilieri susÈ›in că se acordă prea mulÈ...