Şarada accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe carburant a ajuns la sfârşit: de câteva zile, guvernanţii recunosc în cel mai deschis mod că banii strânşi prin scumpirea carburanţilor NU se vor duce în drumuri şi autostrăzi, ci, ca să o citez pe doamna ministru al Finanţelor, în pensii, sănătate, educaţie şi celelalte cheltuieli de la buget. Drumurile nici măcar n-au mai fost amintite de domnia sa, deşi, dacă nu aveţi memoria mai scurtă decât o zi de salariu, acestea au fost invocate ca fiind motivul principal al instituirii noii taxe. Ba, încă domnul Dan Şova ne spunea că ar vrea să se facă doar autostrăzi, nu şi drumuri naţionale din ea... de parcă n-ar fi ştiut încă de la început că nici nu se pune problema ca banii astfel obţinuţi să fie orientaţi spre autostrăzi. Sau drumuri naţionale.
Aşadar, banii cerşiţi pentru autostrăzi se vor duce în destinaţiile obişnuite. Cum era replica aia celebră? "Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană. Fii profesionist, ce dracu!".
Evident, oamenii de bună credinţă au căzut de fraieri, cu toate analizele savante cu privire la programul Guvernului privitor la autostrăzi - program care, dacă vă amintiţi, se baza tocmai pe instituirea acestei taxe suplimentare. Autostrăzile acelea mutate din pix pe hărţi ale României cu reşedinţe de judeţ inventate au avut exact efectul scontat: ne-au spus o poveste, noi am luat ca de la sine înţeles că noua taxă oricum se va institui, şi am încercat din răsputeri să îi arătăm Guvernului că banii trebuie cheltuiţi pe anumite direcţii prioritare, nu pe tot felul de autostrăzi inventate. Am intrat practic în povestea Guvernului, o invenţie pură, de altfel, iar ei ne-au luat banii.
Recunosc personal, am fost un prost. Prost, pentru că am acceptat mental de la început instituirea acestei accize suplimentare, care putea bine-mersi să nu existe, iar fiecare dintre noi să nu dea 1000 de euro în plus din buzunar în următorii 5 ani. Prost, pentru că mi-am închipuit că un feedback al societăţii civile îi va îndemna pe guvernanţi să se ocupe de priorităţile reale ale României - investiţiile coerente în infrastructură fiind fix în capul listei. Prost, pentru că am crezut că măcar o mare parte din aceşti bani va fi orientată spre drumurile folosite exact de cei care vor plăti pentru a putea merge pe ele.
Iată că acum cărţile sunt date pe faţă: nici vorbă să se ducă spre drumuri. Nici vorbă de autostrăzi. Ci e vorbă de mită electorală destinată exact celor care votează în ţara asta: pensionarii şi asistaţii social, funcţionarii şi birocraţii de toate mărimile (tocmai s-au mărit salariile aleşilor locali, dacă nu ştiaţi). Bun aşa, măcar ei să fie fericiţi. În definitiv, mulţi dintre ei nici măcar nu circulă cu maşina personală - fie şi din simplul motiv că nu îşi permit una, sau că au una de serviciu.
În rest, noi să fim sănătoşi. Noi şi drumurile noastre rupte, noi şi autostrăzile noastre lipsă.
De la 1 aprilie, de fiecare dată când bagi carburant, aminteşte-ţi că faci asta şi pentru bunicii tăi, pentru şomeri, pentru cei care nu pot să muncească, dar şi pentru cei care nu vor să muncească, pentru ţăranii adunaţi la
magazinul mixtla una mică, pentru toţi funcţionarii mici şi mari care te vor privi cu dispreţ suveran în timp ce îţi vor lua banii, pentru evazioniştii mari şi mici, pentru marile companii scutite de datorii, precum şi pentru guvernanţii care te mint fără să clipească, indiferent de culoarea lor politică.
Hai, plăteşte, se vede că ai de unde. Ei rămân la fel de mulţi şi de nesimţiţi, iar noi la fel de proşti.
Şi nu uita să le dai votul tău preţios, că se apropie alegerile.
Îl merită.
Adrian Mihaltianu, pe gandul.info
