Ultimele date arata clar ca judetele Botoşani, Vaslui, Caraş- Severin, Mehedinti si Covasna au afaceri de doar 5 mld. euro pe an la un loc, de aproape ZECE ORI MAI MICI decât cele mai bogate cinci judete ale tarii: Argeş, Timiş, Cluj, Braşov şi Prahova (care au împreună 47 mld. euro, in timp ce Bucureşti şi Ilfov adună afaceri de 100 mld. euro).
Desi suntem un judet asistat social, traind de ani buni din pomeni electorale, guvernamentale si, mai nou, europene, rar constientizam ca supravietuim datorita romanilor din zonele prospere, ca banii pe care Victor Ponta, in mareata-i generozitate, ii sustrage fara vreo justificare din judetele prospere ale tarii. Sa ne miram ca suntem priviti drept ruda saraca, sa ne miram ca, saraci fiind, sarutam mana stapanului, chiar daca bucata de paine pe care el, stapanul, ne-o arunca in campaniie electorale, este luata din munca altora?
Ajutoarele primite in aceasta campanie electorala, cumulate, ar fi fost mana cereasca pentru judetul Botosani, daca s-ar fi regasit in investitii care sa sprijine, pe termen mediu si lung, sistemul privat, acesta fiind cel pe care se bazeaza economia sanatoasa in orice tara prospera.
Modalitatea in care au venit acesti bani este, insa, de departe un episod unic in istoria de dupa 1989 a Romaniei: indexari de pensii si salarii prezentate drept mariri, desi acesta este un drept legal al fiecarui roman care, atentie!, nu a fost aplicat la timp tocmai pentru a fi "lansat" electoral, la timpul potrivit. Bineinteles, acestea sunt valabile de la 1 ianuarie 2015! Banii pentru pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, care au starnit vii controverse, chiar proteste din partea unor cadre didactice care nu accepta modalitatea de atribuire a acestora, mai ales ca din ce in ce mai multe voci sustin ca cei 700 de lei ar putea fi imputati profesorilor, fiind o masura nelegala. Alocatiile duble pentru copiii din familiile nevoiase, majorarea salariilor pentru angajaţii din sanatate, cu 100 lei de la 1 ianuarie 2015.
De adaugat faptul ca pensiile si salariile n-au mai fost indexate cu inflatia in anii din urma, desi Ponta a tot declarat ca le mareste. Conform specialistilor, inflatia a fost in 2012 de 4,95%, in 2013 de 1,8% si in 2014 o tinta de 2,5%, astfel ca "marirea" anuntata ar trebui sa atinga cel putin aceste niveluri!
De unde vor fi recuperati acesti bani? Conform specialistilor, din taxe si impozite mai mari din 2015, care vor pune o presiune enorma pe mediul privat, ceea ce va conduce la reduceri de locuri de munca, la evaziune fiscala si, desigur, alte si alte falimente.
Sa nu ne amagim ca aceste aspecte nu ne vor atinge aici, la Botosani. Iata parerea economistilor: "Creșterea de taxe și impozite se va amplifica în 2015. Taxele pe case și terenuri vor genera situații dramatice. Pensionarii vor fi fortați să își vândă agoniseala pentru a acoperi noile impozite", spune Lucian Isar, economist.
Plecand, asadar, de la un adevar deja trait de salariatii din invatamant in 2008, cand acestia cereau prin greve repetate cresteri salariale de 50%, iar guvernul Tariceanu de atunci oferea o crestere certa de doar 20%, PSD-ul, aflat atunci oarecum in concubinaj parlamentar cu Tariceanu, promitea majorarea salariilor profesorilor cu 50% daca vor ajunge la guvernare. Aceasta promisiune i-a determinat pe cei din invatamant sa voteze masiv PSD-ul in 2008. Cu ce s-au ales? Cu zero crestere a salariilor.
Ce se intampla acum?
Victor Ponta, pentru ca are toate parghiile in mana, adica este si candidat la presedintia tarii si prim-ministru al Guvernului care organizeaza alegerile prezidentiale, inroseste de la o zi la alta bugetul tarii din care consuma ca din propriul buzunar, de data aceasta nu promisiuni, ci sume importante aruncate electoratului roman. De departe, acest fapt seamana a infractiune. Sa oferi profesorilor bani, 150 de euro (fie ei europeni) fara sa fie nevoie sa ii si justifice, sa platesti intr-un timp scurt, dar electoral, sume care erau prevazute a se plati pana la sfarsitul anului 2015, vorbim despre recuperarea pierderilor salariale din timpul guvernului Boc, asa cum au fost prevazute in bugetele anuale, denota nu doar inconstienta la cel mai inalt nivel. Deturnarea de fonduri este una dintre infractiunile economice pedepsita de legea penala!
In linii mari, bugetul de stat si bugetul asigurarii sociale sunt aprobate de catre Parlamantul Romaniei printr-o lege speciala care poarta denumirea de Legea bugetului pe anul respectiv. Bugetul pe un an calendaristic aprobat prin lege prevede atat sursele de venituri cat si capitolele de cheltuieli pe elemente stricte, cum ar fi invatamant, sanatate, protectie sociala, aparare, cultura si altele.
Un capitol important din bugetul unei tari este cel al investitiilor in domeniul public suportate de la bugetul statului, cum ar fi investitiile in infrastructura. Tot in capitolul investitii se inscrie si participarea statului cu partea de cofinantare la proiectele de investitii prevazute a se realiza cu bani europeni. O privire atenta peste cifrele oficiale ale primelor 9 luni cu privire la realizarea (incasarea) veniturilor bugetare a fost facuta de catre specialistii de la Ziarul Financiar, iar ei concluzioneaza ca acestea au fost mai mici decat veniturile prognozate: "În toate cele trei trimestre încasările bugetului general au fost sub cele programate – cu 5,5% mai mici în T1 (Trimestrul 1, nota red.), cu 2,9% mai mici în T2 şi cu 4,7% sub program în T3". Cu toate acestea, Ponta se mandreste cu un mic excedent bugetar, ce seamana mai exact a excedent electoral. De unde vine acesta? Tot Ziarul Financiar ne lamureste: "Aceste cheltuieli mai mici s-au putut face ca urmare a reducerii cu precădere a cheltuielilor de capital (investiţiile din buget). Acestea au fost cu 23% mai mici în primele nouă luni ale anului (echivalentul unui minus în investiţii de 2,5 mld. lei), potrivit execuţiei bugetului general consolidat pe septembrie". (Vezi zf.ro)
Dar cum se traduce aceasta in buzunarul romanului?
Necheltuindu-se banii pentru realizarea unor obiective de investitii, adica drumuri, poduri, constructii etc, unele societati comerciale nu au mai avut de lucru, aceasta ducand fie la trecerea in somaj a o parte din angajati si/sau la reducerea salariilor angajatilor din sectorul privat.
Dar ce s-a facut cu banii necheltuiti pentru investitii? Insusi guvernatorul Bancii Nationale declara public despre faptul ca acest excedent bugetar ar trebui sa insemne bani necheltuiti, deci sa se regaseasca in conturile Guvernului, numai ca, desi vede zilnic ce bani sunt, conturile sunt mai mult goale, adica banii de la investitii au fost cheltuiti in alte scopuri. Asa se ajunge la "plocoanele electorale".
Candidatul, care este si cel ce hotaraste impreuna cu Guvernul lui ce, cat si cui sa dea din bugetul tarii, dispune dupa bunul plac la oferirea de pomeni electorale, pomeni care se fac intr-un climat infractional. Mai exact, mutarea unor sume de bani dintr-un capitol bugetar in altele, fara aprobare prin lege, ne amintim ca bugetul a fost votat de catre Parlamentul Romaniei, reprezinta infractiune.
(EXEMPLIFICARE, cursbnr.com) Victor Ponta ne abureste cu excedentul bugetar unicat
Premierul Victor Ponta sustine sus si tare ca Romania a inregistrat recent un excedent bugetar. Mai mult, primul ministru afirma ca acest excedent este unicat, deoarece tara noastra n-a mai avut asa ceva in ultimii 25 de ani. Dar cu cele 11.000 de miliarde de lei vechi lasati in vistierie de fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, in 2004, cum ramane?
Victor Ponta ar putea consulta arhiva Ministerului Finantelor Publice, pentru o mai buna informare.
Simtindu-se pe cai mari, premierul prezidentiabil se lasa, probabil, purtat de val si lanseaza afirmatii cel putin discutabile. Recent, Victor Ponta a declarat ca, vezi Doamne, ne aflam intr-o situatie fara precedent, iar Romaniei o sa-i mearga foarte bine. De ce? Pentru ca bugetul a avut surplus in primele zece luni din 2014. Concret, ar fi vorba de excedent bugetar, adica statul a cheltuit mai putin decat a colectat. Adevarul este ca, de fapt, autoritatile au taiat aproape orice cheltuiala pentru investitii, ceea ce nu este de bun augur pentru viitor, in special la infrastructura (drumuri, canalizari, aductiuni de apa etc.). Pe de alta parte, si chestia cu o mai buna colectare a taxelor la buget este discutabila si chiar contestata de experti, Consiliul Fiscal avertizand ca reducerea CAS, amnistia fiscala si alte pomeni electorale vor da o gaura in bugetul pe 2015 de pana la 15 miliarde de lei, singura solutie fiind noi taxe sau majorarea celor vechi. Imperturbabil, Ponta s-a facut ca nu aude si chiar a supralicitat, declarand, ieri, ca este un caz fara precedent in ultimii 25 de ani, ca sa se inregistreze excedent bugetar pe primele zece luni ale anului. Chiar asa sa fie?
Plusuri in 2004, 2006 si 2007
Conform datelor Ministerului Finantelor Publice, excedente bugetare s-au mai inregistrat si in 2006, de 2,04% din PIB (aproape sapte miliarde de lei in plus), dar si in 2007, e drept, de numai 0,1% din PIB (aproximativ 450 de milioane de lei). La aceste precedente ar mai trebui sa-l adaugam si pe – intr-adevar – primul excedent bugetar, de 11.000 de miliarde de lei vechi (1,1 miliarde de lei noi, dar vorbim de anul 2004), lasati in vistierie de fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu, in ultima luna de mandat a guvernului Nastase. (Vezi cursbnr.com)
Cine va suporta in realitate toate pomenile facute de Victor Ponta din buzunarul tarii?
Daca de la venirea la guvernare a lui Victor Ponta se trambiteaza ca a crescut gradul de colectare a obligatiilor fiscale, s-a diminuat fiscalitatea, a scazut evaziunea fiscala, lucrurile stau exact pe dos. Inca din primavara anului 2012, guvernul condus de Ponta a inceput o rafuiala cu organele de control financiar ale statului, a creat o psihoza in randul salariatiilor ANAF, a desfiintat Garda Finaciara, a dat afara mii de oameni din aceasta institutie. Pana la infiintarea noii structuri de control, Directia antifrauda, a trecut aproape un an de cand a inceput rafuiala, timp in care firmele n-au mai fost controlate de catre organul de control operativ. Ce inseamna aceasta? Bani la partid, bani multi si negri. Urmeaza, cel mai probabil, o rafuiala si cu cei care au mai ramas din vechii controlori fiscali. Si daca tot nu a prea mai avut cu cine lucra in strangerea banilor la buget, Victor Ponta a inventat noi taxe, pe care omul le plateste direct, adica cele reflectate in pret, cum ar fi acciza suplimentara la combustibili, taxa pe stalp si altele pana la un numar de 36 de noi taxe si impozite.
In realitate, din principalele surse bugetare, TVA si impozitul pe profit, statul nu a prea incasat nici macar la nivelul procentual din ceilalti ani. Iata pe ce sta cresterea gradului de colectare!
In realitate, majorarea fiscalitatii si pomenile electorale ale lui Ponta mascheaza o guvernare "reusita": adica urca, pe piscuri nemaiatinse pana acum, minciuna. Daca toate darurile, se poate dovedi, au ca scop obtinerea de voturi pentru candidatul PSD la prezidentiale, ne confruntam cu o grava incalcare a legilor bunului simt, cu legile morale si, nu in ultimul rand, cu legile acestei tari.
Inconstienta alegatorului manipulat, care nu se gandeste decat la ziua de astazi, va afecta foarte mult si pe termen lung buzunarul lui de aici incolo.
