Uleiurile medicinale reprezintă o formă de macerare a plantelor cu uleiuri vegetale, durata de macerare fiind îndelungată (4-6 săptămâni). Există şi o formă de obţinere mai rapidă. Plantele se umectează în prealabil cu alcool concentrat, timp de 10-12 ore, într-un vas închis. Apoi, se adaugă uleiul comestibil şi se fierbe pe baia de apă timp de două-trei ore. Preparatul obţinut se filtrează după două-trei zile şi se păstrează în sticle închise, la loc întunecat şi răcoros. Un astfel de ulei se obţine din sunătoare, gălbenele şi muşeţel, folosindu-se sub formă de pansamente pe răni, arsuri. Se prepară frecvent uleiuri de cimbru, ciuboţica-cucului, coriandru, fenicul, lavandă, mentă, ricin, sunătoare şi usturoi. Acest tip de ulei nu trebuie să se confunde cu uleiurile eterice (brad, ienupăr, molid, pin), obţinute prin distilarea unor plante aromatice.
Oţeturile medicinale reprezintă o formă de macerare a plantelor aromatice şi se prepară la fel ca vinurile medicinale, folosind ca solvent de extracţie oţetul din vin. Reţeta constă din 50-100 g plantă aromatică, fin mărunţită, care se macerează timp de 7-8 zile, într-un litru de oţet. După această perioadă se face strecurarea, cu presarea reziduului. Aceste oţeturi se folosesc pentru fricţiuni. După caz, se fac fricţiuni cu extracte apoase (infuzii, decocturi, macerate), cu tincturi sau uleiuri eterice, diluate în alcooluri.
Cataplasmele, denumite popular prişniţe sau oblojeli, sunt preparate de consistenţă moale, ce se obţin din plante şi organe vegetale, pulverizate fin şi amestecate cu apă caldă, până se formează o pastă. Pasta se pune între două bucăţi de pânză fină, pentru a putea fi aplicată pe partea bolnavă, fără a depăşi suprafaţa afectată. Treptat, cataplasma exercită efecte revulsive, emoliente şi antiinflamatoare. Mai des întâlnită este cataplasma cu făină de muştar şi cataplasma emolientă cu făină de in. Un alt gen de cataplasme îl reprezintă măştile cosmetice, preparate din plante medicinale şi aromatice, având efecte terapeutice şi de îngrijire a tenului.
Băile cu plante medicinale se bazează pe acţiunea directă, la nivelul pielii, a diverselor principii active cu acţiune antiseptică, antiinflamatoare şi cicatrizantă, fiind utile în boli dermatice, în gută, reumatisme, artroze şi chiar o serie de boli interne. Plantele medicinale mărunţite (circa 500 g) se pun într-un săculeţ de tifon, care se ţine în apa caldă de baie, asigurând o extracţie completă a principiilor active. Un alt mod de extracţie constă din prepararea de infuzii sau decocturi concentrate (100-150 g amestec de plante la 3-5 litri de apă), care se introduc în apa de baie. În funcţie de localizarea afecţiunii, se fac băi generale sau locale.
Băile generale se fac în cada cu apă încălzită la temperatura corpului, pentru a favoriza o vasodilataţie periferică accentuată, necesară absorbţiei substanţelor active. Infuziile sau decocturile se fac la concentraţii diferite, preparate din 100-150 g amestec de plante la 3-5 litri de apă. Durata băilor va fi de 20-30 de minute.
Băile locale se fac numai la o anumită zonă a corpului (mâini, picioare, ochi) în cazul unor plăgi purulente, afecţiuni reumatice şi artrozice, comprese pe ochi). Concentraţiile ceaiurilor vor fi ceva mai mari decât la băile generale.
Inhalaţiile sunt forme medicamentoase destul de frecvent folosite, atât în terapia tradiţională, cât şi în cea ştiinţifică, utilizând unele specii de plante aromatice care conţin uleiuri eterice volatile. Pentru preparare se foloseşte produsul vegetal mărunţit, care se pune într-un vas smălţuit sau din porţelan, peste care se toarnă apă fierbinte; vaporii de apă antrenează uleiurile eterice din plantă care vor fi inhalaţi de bolnav prin căile respiratorii, exercitând acţiuni terapeutice în astm bronşic, bronşite, laringite, traheite, emfizem pulmonar şi alte afecţiuni.
Gargarismele sunt modalităţi de dezinfectare a gurii şi faringelui, prin ţinerea în gură a unor infuzii sau decocturi, cu efecte în stomatite, afte, amigdalite, abcese şi dureri dentare.
prof. univ. dr. Constantin MILICĂ
