Proiectul Legii educaÅ£iei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost ÅŸi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârÅŸitul lunii mai. IniÅ£iativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaÅ£iei.
Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulÅ£i ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar ÅŸi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susÅ£inute în timpul anului ÅŸcolar.
Astfel, potrivit proiectului iniÅ£iat de un grup de parlamentari, sistemul naÅ£ional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaÅ£ia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreÅŸcolar (0-3 ani) ÅŸi învăţământul preÅŸcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie ÅŸi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) ÅŸi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaÅ£ională ÅŸi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I ÅŸi II. Urmează învăţământul terÅ£iar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu ÅŸi doi ani.
Învăţământul liceal vocaÅ£ional ÅŸi tehnologic, învăţământul profesional ÅŸi învăţământul postliceal se va organiza pentru specializări ÅŸi calificări stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, în conformitate cu Registrul NaÅ£ional al Calificărilor.
Evaluarea cu calificative în gimnaziu ÅŸi trei probe în plus la Evaluarea NaÅ£ională de la finalul clasei a VIII-a
Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar ÅŸi în învăţământul terÅ£iar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaÅ£ionale.
În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaÅ£ie fizică ÅŸi sport, religie, muzică ÅŸi desen. Prin excepÅ£ie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaÅ£ional.
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, se realizează o evaluare naÅ£ională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaÅ£ionale, au scris iniÅ£iatorii proiectului de modificare a Legii educaÅ£iei.
La Evaluarea NaÅ£ională vor fi probe scrise la limba ÅŸi literatura română ÅŸi la limba maternă, precum ÅŸi o probă scrisă transdisciplinară la matematică ÅŸi ÅŸtiinÅ£e. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului ÅŸi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenÅ£elor civice ÅŸi sociale, toate trei susÅ£inute în timpul anului ÅŸcolar.
Rezultatele testelor de la Evaluarea NaÅ£ională se înscriu în portofoliul educaÅ£ional al elevului.
Examen de admitere la liceele cu număr de candidaÅ£i mai mare decât locurile oferite
Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a.
Admiterea la liceu sau la ÅŸcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fiÅŸelor de opÅ£iuni individuale depuse de candidaÅ£i la înscriere. FiÅŸa cuprinde opÅ£iuni din oferta educaÅ£ională naÅ£ională exprimate în ordinea preferinÅ£elor, conform acestei variante de proiect.
În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaÅ£ilor la un profil, potrivit primei opÅ£iuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.
Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaÅ£ional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naÅ£ionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% ÅŸi nota obÅ£inută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.
În cazul în care, la un liceu, numărul candidaÅ£ilor la un profil, potrivit primei opÅ£iuni, nu depăşeÅŸte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaÅ£ional, cu o pondere de 40% ÅŸi media probelor scrise ale evaluării naÅ£ionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.
În această variantă de proiect de modificare a Legii educaÅ£iei este prevăzut că admiterea la ÅŸcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaÅ£ional.
Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opÅ£iuni, la profilurile liceale cu probă de admitere ÅŸi la ÅŸcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiÅ£ie computerizată la liceele ÅŸi ÅŸcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaÅ£ionale, sunt obligatorii ÅŸi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.
Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare ÅŸi desfăşurare a admiterii la liceu ÅŸi ÅŸcoala profesională este elaborată de Ministerul EducaÅ£iei ÅŸi este dată publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.
Liceele au obligaÅ£ia să anunÅ£e public conÅ£inutul probei de admitere ÅŸi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum ÅŸi modul de utilizare a portofoliului educaÅ£ional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.
De asemenea, admiterea în liceele ÅŸi ÅŸcolile profesionale particulare ÅŸi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice ÅŸi a regulamentelor proprii.
În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susÅ£in, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea NaÅ£ională, la limba romană, matematică ÅŸi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea NaÅ£ională (75 la sută) ÅŸi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.
Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaÅ£ii din seria curentă, precum ÅŸi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului ÅŸcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaÅ£ii care nu au participat la prima repartizare ÅŸi cei care au rămas nerepartizaÅ£i. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaÅ£i în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care ÅŸi-au încheiat situaÅ£ia ÅŸcolară mai târziu.
Probele orale de la examenul de bacalaureat, susÅ£inute în cursul anului ÅŸcolar
AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire ÅŸi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale ÅŸi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum ÅŸi dreptul de susÅ£inere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
La examenul de bacalaureat vor fi susÅ£inute: proba de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale; proba de evaluare a competenÅ£ei lingvistice la una sau două limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere internaÅ£ională pentru certificarea competenÅ£elor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaÅ£iei.
Åži la proba de evaluare a competenÅ£elor digitale, susÅ£inută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere europeană pentru certificarea competenÅ£elor digitale, au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi la echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaÅ£iei.
Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează ÅŸi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului ÅŸcolar, în faÅ£a unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ ÅŸi numite prin decizie a inspectorului ÅŸcolar general, în condiÅ£iile stabilite prin metodologie specifică.
În prezent, probele sunt susÅ£inute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.
IniÅ£iatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susÅ£ină după încheierea cursurilor, în faÅ£a unei comisii stabilite de către inspectoratul ÅŸcolar. Probe scrise vor fi susÅ£inute la: Limba ÅŸi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările; Limba ÅŸi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale. Alte două probe scrise vor fi diferenÅ£iate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaÅ£ională - matematică ÅŸi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie ÅŸi informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic ÅŸi sportiv din filiera vocaÅ£ională - istorie ÅŸi o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie ÅŸi pedagogie; pentru filiera tehnologică - matematică ÅŸi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic ÅŸi resurse naturale ÅŸi protecÅ£ia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.
Contract educaÅ£ional încheiat de unităţile de învăţământ cu părinÅ£ii
Potrivit proiectului iniÅ£iat de un grup de parlamentari, unităţile de învăţământ încheie cu părinÅ£ii, în momentul înscrierii antepreÅŸcolarilor, respectiv a preÅŸcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educaÅ£ional, în care sunt înscrise drepturile ÅŸi obligaÅ£iile reciproce ale părÅ£ilor. Contractul educaÅ£ional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naÅ£ionale ale părinÅ£ilor ÅŸi aprobat prin ordin al ministrului EducaÅ£iei, fiind particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia Consiliului de administraÅ£ie.
Nerespectarea prevederilor contractului educaÅ£ional-tip de către unitatea de învăţământ va fi sancÅ£ionată de inspectoratul ÅŸcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului EducaÅ£iei.
Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru ÅŸcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenÅ£ie ÅŸi se va sancÅ£iona cu amendă între 100 ÅŸi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda ÅŸi în situaÅ£ia distrugerilor materiale din patrimoniul ÅŸcolii, se mai arată în proiect.
În acest caz, aplicarea contravenÅ£iei se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obÅ£inuÅ£i vor fi utilizaÅ£i exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective.
Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ pot primi donaÅ£ii din Å£ară ÅŸi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaÅ£ionale a sistemului naÅ£ional de învăţământ ÅŸi dacă nu sunt contrare intereselor statului român ÅŸi legislaÅ£iei în vigoare.
Contactat de MEDIAFAX, ministrul EducaÅ£iei, Sorin Cîmpenu, a declarat că instituÅ£ia pe care o conduce va avea un punct de vedere faţă de proiectul iniÅ£iat de parlamentari.
"Vom avea un punct de vedere. Vom transmite propunerile noastre. Este un proiect de la care au plecat dezbaterile publice. Am spus că dezbaterile vor dura cât va fi necesar", a arătat ministrul EducaÅ£iei.
Anterior, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că proiectul final de modificare a Legii educaÅ£iei trebuie să fie rezultatul unei dezbateri profunde, profesioniste ÅŸi transparente, fiind aÅŸteptate opiniile asociaÅ£iilor de părinÅ£i, Consiliului Elevilor, asociaÅ£iilor studenÅ£eÅŸti, sindicatelor ÅŸi societăţii civile în legătură cu acest proiect.
Ministrul EducaÅ£iei a precizat că în varianta de proiect a Legii educaÅ£iei sunt idei lansate în dezbatere, fiind un proiect care are "o oarecare vechime, întrucât este pe agenda Parlamentului, singurul care putea fi luat în discuÅ£ie ÅŸi cu bune ÅŸi cu rele, un proiect ce va putea să rămână până la final într-o proporÅ£ie de 90, 80, 70, 60, 50, 40 la sută". Cîmpeanu a adăugat că, în acest context, nu doreÅŸte să se antepronunÅ£e în privinÅ£a variantei de proiect lansate în dezbatere publică.
"Sunt foarte multe lucruri care trebuie să rămână la fel pentru a nu bulversa sistemul de educaÅ£ie, precum ÅŸi foarte multe lucruri cerute de sistem cu titlu de schimbare, de îmbunătăţire. Toate aceste idei sunt lansate în dezbatere ÅŸi se aÅŸteaptă opinii ÅŸi idei de la asociaÅ£iile de părinÅ£i, de la Consiliul Elevilor, de la asociaÅ£iile de studenÅ£i, de la sindicate ÅŸi de la toÅ£i cei implicaÅ£i. Nu este normal să avem ÅŸi evaluare naÅ£ională la clasa a VIII-a/ capacitate, ÅŸi examen de admitere în liceu. O să vedem care este varianta cea mai potrivită aÅŸteptată de sistem", a mai spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
Întrebat când estimează că va fi gata proiectul prin care se vor aduce modificări Legii educaÅ£iei, Cîmpeanu a spus că ar putea fi definitivat până la sfârÅŸitul acestui an.
