Cifre
O statistică a Inspectoratului de Poliţie Judeţeană arată că în primele nouă luni ale anului 2015 au fost înregistrate 323 de cazuri de loviri sau alte violenţe, asimilate violenţei domestice, autorii acestora fiind 332 de persoane. Pe sexe, situaţia este surprinzătoare, pentru că este vorba de 301 bărbaţi- agresori, 27 de femei dar şi de patru autori- minori. Ba chiar în cazul a nouă fapte, făptuitorii sunt câte doi.
În ceea ce priveşte victimele agresiunilor, 73 sunt bărbaţi, 229 sunt femei iar restul sunt minori. În majoritatea cazurilor, actele de violenţă s-au petrecut între soţi sau foşti soţi- 151 de fapte, dar au fost înregistrate şi 41 de acte de violenţă între concubini. Pe de altă parte, 56 de victime au fost chiar părinţii agresorilor, iar alte 45 sunt fii sau fiice ale bătăuşilor. În alte 40 de cazuri, victimele violenţei au avut alte grade de rudenie cu agresorii lor.
Povestea din spatele cifrelor
Că violenţele se întâmplă, chiar şi în public, o dovedeşte o întâmplare recentă, petrecută la Săveni, acolo unde un tânăr şi-a luat soţia la bătaie în mijlocul drumului, chiar sub ochii fiului şi ai soacrei, pe motiv că femeia îndrăznise să depună actele pentru divorţ. Tragic s-a încheiat un conflict într-o familie din Durneşti, după ce un bărbat de 36 de ani şi-a lovit soţia de atâtea ori încât a ucis-o.
Nu doar partenerele de viaţă sunt victime. Doi părinţi bătrâni din Băiceni- Flămânzi au ajuns de mai multe ori la spital, după ce au fost bătuţi de mezinul de 34 de ani, cunoscut în comunitate drept turbulent şi agresiv. În toamna lui 2014, mama lui era diagnosticată de medici cu multiple fracturi şi contuzii după ce fusese lovită cu o lopată, iar în primăvara anului trecut, tatăl său ajungea la spital după ce fusese lovit cu un taburet. Nici fraţii mai mari ai agresorului nu scăpaseră de furia lui, şi aceştia scăpând cu greu din confruntări.(Foto: tatăl agresorului, după una dintre "vizitele" la UPU)
Problema cazării victimelor violenţei, încă spinoasă!
O problemă la care comunitatea botoşăneană, în întregul ei, nu a găsit încă o soluţie este cazarea victimelor- cele care reuşesc să scape din "iadul de acasă", măcar pentru o scurtă perioadă, în centre specializate. Pentru mame cu copii mici există Centrul Maternal "Micul Prinţ", aflat în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, cu o capacitate de 12 locuri.
În schimb, pentru femeile fără copii nu există spaţii de cazare instituţionalizate. În atari condiţii, femeile ori rabdă traiul din casă ori îşi caută salvarea la rude sau prietene. În urmă cu mai bine de 10 ani, în municipiul Botoşani funcţiona un apartament în care erau cazate victimele violenţei domestice, însă după ce asociaţia neguvernamentală ce deţinea apartamentul şi-a închis activitatea şi l-a cedat Serviciului Public Local de Asistenţă Socială, acesta a fost trecut în conservare din lipsa personalului care să-l deservească. Tot "în conservare" se află şi astăzi.
În "Ghidul de intervenţie în cazurile de violență domestică", elaborat de mai multe ONG-uri specializate în protecţia victimelor violenţei domestice, se arată că adăpostul destinat găzduirii victimelor violenţei este o locuinţă/casă protejată care funcţionează ca entitate de sine stătătoare sau ca anexă a centrelor/birourilor/serviciilor/programelor de consiliere psihologică, socială şi/sau juridică adresate cu precădere femeilor expuse riscului de agresiune, aflate în situaţie de violenţă în cadrul familial.
Este organizată şi gestionată în regim de "locuinţă protejată" cu adresă necunoscută, deservită de personal profesional şi administrativ, pregătit în domeniul lucrului cu victimele violenţei. Responsabilitatea funcţionării adăpostului revine organizaţiei sau instituţiei sub egida căreia se derulează serviciul specializat. Botoşaniul, însă, este printre puţinele judeţe în care nu există un astfel de adăpost.
Ce spune legea
În 2012, legislaţia în domeniul violenţei domestice a fost modificată, astfel că Legea nr. 217/2003 a extins conceptul de "violenţă în familie", stabilind că reprezintă "orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale sau psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate; împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale".Conform legii, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică, ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, obligaţii sau interdicţii.
Cum se aplică?
În urmă cu 10 ani, problema violenţei domestice era ascunsă sub preş, victimele neavând curaj să caute ajutor la autorităţi. Odată cu trecerea anilor, însă, au profitat de legislaţie şi au uzat de acest "ordin de protecţie".
O statistică a Judecătoriei Botoşani arată că anul trecut s-a solicitat de la instanţe eliberarea a 106 ordine de protecţie, la care se adaugă încă două, înregistrate în acest an. La Judecătoria Darabani s-au solicitat 10 ordine de protecţie, la Judecătoria Săveni- nouă iar la Judecătoria Dorohoi au fost judecate 11 astfel de solicitări în 2015 iar anul acesta încă una.
Asta în condiţiile în care în 2012, pe rolul Judecătoriei Botoşani s-au înregistrat 19 solicitări cu acelaşi obiect, la Dorohoi- patru iar la Darabani- una.
(Foto: Shutterstock)
Mai mult, după insistenţe din partea societăţii civile, s-a modificat şi termenul în care se poate emite un ordin de protecţie, în condiţiile în care studiile arătau că durata de judecare a proceselor cu acest obiect era prea mare, ajungând, în medie la 151 de zile.
Astfel, recent, Parlamentul a adus câteva modificări Legii nr. 217/2003 privind combaterea violenţei în familie referitoare la emiterea ordinului de protecţie în cel mult 72 de ore de la momentul depunerii cererii. Modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 979 (Legea nr. 351/2015) astfel că actul normativ îşi produce deja efectele.
