Comisia Europeană a prezentat joi agenda pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axată pe locuri de muncă şi competenţe adaptate exigenţelor viitorului şi deschide calea către o redresare socio-economică echitabilă, rezilientă şi favorabilă incluziunii, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Planul de acţiune stabileşte trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030: cel puţin 78% dintre persoanele cu vârsta între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă; cel puţin 60% dintre adulţi să participe anual la cursuri de formare; numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puţin 15 milioane.
Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezintă acţiuni concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre şi al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali şi a societăţii civile.
Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forţei de muncă, de competenţe şi de protecţie socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.
Comisia a început deja să pună în aplicare aceste principii propunând iniţiative precum "Sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor" şi "Salarii minime adecvate în 2020".
"Redresarea noastră economică trebuie să fie favorabilă incluziunii, echitabilă şi generatoare de locuri de muncă. De aceea, Comisia propune o agendă ambiţioasă pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale şi invită statele membre să sprijine activ ocuparea forţei de muncă în etapa de redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Dorim astfel să semnalăm importanţa unei tranziţii progresive de la politicile de urgenţă la cele de redresare pentru pieţele forţei de muncă, tranziţie care va fi sprijinită de UE din sursele sale de finanţare disponibile, inclusiv FSE+ şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
De cealaltă parte, dacă planul va deveni operațional, atunci la Botoșani chiar au treabă oficialii UE pentru a transforma ceea ce pare un vis frumos în realitate.
Cel mai sărac județ din România are în momentul de față doar 55 de mii de anagajați față de un număr total de 412.000 de locuitori, cele mai mici salarii și pensii din România, o infrastructură rutieră la pământ, o populație îmbătrânită din care a educat o nouă generație care își dorește în proporție de 90% să părăsească județul, etc.
