Acesta È™i-a susÈ›inut teoria la cel de-al XII-lea Congres al Societăţii InternaÅ£ionale de Studii Semiotice de la Sofia, în perioada 16-20 septembrie, unde a participat alături de specialiÅŸti din 130 de ţări. La Congres, românul originar din Baia Mare a prezentat traducerea misteriosului inel de la Ezerovo, în premieră mondială. Acesta susÈ›ine că decriptarea înscrisurilor de pe inel nu s-a putut realiza până acum deoarece nu s-a cunoscut scrierea fonetică, informează în exclusivitate Vocea Transilvaniei.
SpecialiÅŸtii spun că înscrisurile de pe acest inel sunt în limba tracă ÅŸi George Cadar confirmă acest lucru, dar face precizarea că s-au folosit caractere greceÅŸti. "Poate să fie scris în orice limbă, noi trebuie să citim în limba noastră", a declarat, pentru VoceaTransilvaniei.ro, istoricul din MaramureÈ™. Potrivit traducerii făcute de Cadar, pe inel este înscris: "Rolistene îs. Născut Renea. Tiltian este numele pământului pe care îl stăpânesc. Tot ce este dedesubt este viaÅ£a mea". Inelul de la Ezerovo este un artefact de aur pe care este gravată o inscripÈ›ie în limba tracă. Este una dintre puÈ›inele relicve păstrate care conÈ›in text în această limbă.
Dispută cu marii lingvişti ai lumii
George Cadar are 57 de ani ÅŸi este licenÅ£iat în istorie antică, membru al AsociaÅ£iei Române de Studii Semiotice ÅŸi al Societăţii InternaÅ£ionale de ÅžtiinÅ£e Semiotice ÅŸi este autorul a mai multe cărÅ£i de semiotică ÅŸi studii de specialitate. Cercetătorul este convins că limba română este urmaÅŸa unei aÅŸa-numite "limbi bătrâne".
"Valorile tradiÅ£ionale trebuie protejate ÅŸi am luptat pentru asta. Eu am susÅ£inut întotdeauna ideea ÅŸi mă lupt pentru asta, să încercăm constituirea în MaramureÅŸ a unei ÅŸcoli de conservare a identităţii naÅ£ionale", afirmă Cadar pentru VoceaTransilvaniei.ro.
Maramureşul, păstrător al elementelor de identitate naţională
Cercetătorul îÅŸi argumentează ideea prin faptul că MaramureÅŸul în momentul de faţă este arealul geografic care păstrează cel mai profund elementele de arhetip ale identităţii noastre ca români, respectiv port, dans, limbă, tradiÅ£ii, obiceiuri, proverbe. "Åži pentru că era un teritoriu extraordinar de vast în vremurile de demult, este teritoriul de pregnanţă al civilizaÅ£iei «boilor». Eu aÅŸa îi numesc pe strămoÅŸii noÅŸtri", spune George Cadar.
Din punctul lui de vedere se face o foarte mare greÅŸeală atunci când se spune că celÅ£ii boi nu sunt de origine dacică sau getică.
"Este mare greÅŸeală. Eu am găsit o stemă a celÅ£ilor care este identică cu heraldica dacică, aceea a capului de lup cu coadă de dragon. CelÅ£ii au doi dragoni încolăciÅ£i, au aceeaÅŸi simbolistică ca ÅŸi ai noÅŸtri. Stema dacilor însă este cu totul alta, nu este aceea cu cap de lup ÅŸi coadă de dragon ÅŸi o s-o prezint pentru prima dată, n-am mai întâlnit-o. Este o stemă care doi lei afrontaÅ£i ce Å£in în braÅ£e o piramidă de argint în contrapunere cu piramida de foc a Egiptului pentru că ne aflăm în Zona Septentrională a Pământului. Deasupra este o coroană cu lună ÅŸi scrie mare «Dacia»", mai adaugă acesta. "Inelul de la Ezerovo, de exemplu, a mai fost încercată o traducere a lui, are oareÅŸceva legături, dar, repet, pentru că nu se cunoÅŸtea, convingerea asta o am eu, din câte am studiat, necunoscându-se pronunÅ£ia, nu s-a putut realiza traducerea. Or, pentru noi românii, aÅŸa, mlădiÅ£e ale arborelui bătrân, percepÅ£ia noastră ÅŸi pronunÅ£ia noastră diftongizat-palatalizată ne-a permis să facem o altă decriptare", spune acesta. "Åži se vede, de exemplu domnul Augusto Ponzio, profesor la Universitatea din Bari care a condus secÅ£iunea unde eu am vorbit ÅŸi doamna Susan Petrini care este ÅŸi vicepreÅŸedinte Institutului Mondial de Studii Semiotice, s-a ridicat în picioare ÅŸi m-au îmbrăţiÅŸat ÅŸi au spus că este o chestie extraordinară", subliniază Cadar.
Cercetătorul spune că a avut o vie dispută cu unii dintre colegii săi linviÅŸti în privinÅ£a unui regionalism des folosit în MaramureÅŸ. "Este vorba despre verbul «a la», adică a spăla. Este un verb des folosit în zona MaramureÅŸului. Marii lingviÅŸti au spus că este un regionalism. Åži-atunci dacă este regionalism de ce francezii spun «je me lave» ÅŸi utilizează rădăcina ÅŸi dezvoltă cuvântul?", se întreabă Cadar.
Harta veche a lumii ar putea fi schimbată
Lucrarea folosită de băimărean ca referinţă este intitulată "Stematografia Idilicorum Raestitutio", adică restituirea stemelor ţărilor ilirice şi aparţine unui savant croat, Pavlo Witter Witezowie.
"Este foarte importantă pentru că prezintă pentru prima dată cu adevărat stema Daciei.Apoi trebuie să Å£inem cont că o sumedenie de actuale teritorii europene constituite în state poartă numele dacilor: «Deutschland», ducii olandezi, danezii. Am o hartă din secolul XV a marelui prelat al Suediei, Jahannes Magnus Olahus, «Carta Marina» care ne prezintă o hartă a Danemarcei pe care scrie «Dacia Sive Danemarca» – Dacia care se cheamă Danemarca. Dacă am analiza stenograma discursului întâlnirii dintre Pliniu cel Bătrân ÅŸi Flimon MaramureÅŸeanul în anul 43 d.Chr., am putea afla măcar în mare cât de impresionant teritoriu avea Å£ara noastră cea bătrână sau cât de vaste erau teritoriile locuite de strămoÅŸii noÅŸtri. Filimon MaramureÅŸeanul îi răspunde lui Pliniu cel Bătrân spunându-i "Eu nu sunt conducător al cimbrilor cum voi ne spuneÅ£i, latinii. Eu sunt conducător al boilor sau al zimbrilor «de zimbras vocaris sum» ÅŸi spune «Å£ara noastră se întinde din largul Coastelor Iutlande ale Danemarcei până în Indii»". De ce până în Indii? Trebuie să ÅŸtiÅ£i că înainte de Potop migraÅ£ia s-a făcut din zona Nordului Africii, din zona, zic eu, eritreico – egipteană, pentru că acolo am găsit reminescenÅ£e în cercetările mele, lumea a migrat după potopul care a avut loc în Nordul Africii ÅŸi prăbuÅŸirea Saharei ÅŸi toate astea, în vechea Depresiune Sarmatică unde astăzi se află Marea Neagră. Pontul Euxin sau Axa Ina. În limba veche Axa Ina înseamnă Puntea Asiei, că am reuÅŸit să decriptez ÅŸi această toponimă", susÅ£ine Cadar.
Interpretează migraţia
Din punctul de vedere al lingvistului maramureÅŸean, lumea din faÅ£a potopului s-a îndreptat spre înălÅ£imile tibetane ÅŸi s-au constituit în ceea ce istoricii definesc ca Dacia Bactrică. Acolo s-au retras o parte din strămoÅŸii noÅŸtri, cealaltă a rămas în zona intracarpatică ÅŸi s-au dezvoltat pe două culoare diferite dar lingvistica a păstrat elemente de esenÅ£ialitate profundă.
"Åži-atuncea acest proces de indo-europenizare, că această întrebare mi s-a pus ÅŸi la Sofia, cum văd procesul de indo-europenizare: mult târziu după potop, când cei de acolo vor să se întoarcă spre locurile de identitat, spre locurile de origine. Acuma problema este că trebuie să se ÅŸi accepte pentru că se crează niÅŸte controverse înspăimântătoare dar lumea trebuie să ÅŸtie că există dovezi. Eu vreau să vă spun numai că dacă aÅ£i merge la o agenÅ£ie de turism grecească ÅŸi aÅ£i lua un pliant cu insulele din arhipelagul egeico-mediteranean aÅ£i vedea că toate denumirile de acum 2.000 de ani sunt denumiri pur ÅŸi simplu româneÅŸti sau vlăheÅŸti. AÅŸ zice vlăheÅŸti pentru că "vlahi" este numele nostru cel adevărat ÅŸi în limba sfântă "vala alhala", înseamnă "fiii lui Dumnezeu". De exemplu dacă luaÅ£i Mesina, numele ei vechi este Å¢âncla, păi Å£ânc nu este tot mezin? De la pierderea Troiei din 1299, strămoÅŸii noÅŸtri pierd controlul asupra arhipelagului egeico-mediteranean ÅŸi se schimbă toate datele istoriei. Enea care a descălecat în Latium n-a fost trac? Ni se face cadou lupoaica de către "Roma madre" când habitatul lupului în proporÅ£ie de 68% după specialiÅŸti este în zona intracarpatică nu într-o zonă meridională, nu într-o zonă cu climă mai caldă. Sunt o grămadă de lucruri care nu se potrivesc în istorie", explică lingvistul pentru VoceaTransilvaniei.ro.
Istoria s-ar putea rescrie
Întrebat dacă savanÅ£ii vor accepta cele spuse de el ÅŸi vor relua studiul unor evenimente istorice, George Cadar spune că ar trebui înfiinÅ£ată o ÅŸcoală specializată pe semiotică ÅŸi decriptarea vechilor înscrisuri.
"Dacă noi vom putea pune pe picioare o ÅŸcoală de conservare a identităţii ÅŸi vom mai crea ÅŸi un departament de decriptare a inscripÅ£iilor ÅŸi nu vom intra într-o zonă ezoterică, fabulatorie ÅŸi vom veni totdeauna cu probe, cu demonstraÅ£ii practice, cu bibliografie, cu cercetare extrem de riguroasă atunci lumea îÅŸi va schimba opinia. Vrând, nevrând ne vom întoarce acolo unde am întrerupt firul identităţii noastre. Cred că într-o zi acest lucru se va întâmpla. Important este că eu am adunat un material foarte important în cei 40 de ani de cercetare, am ÅŸi scos câteva cărÅ£i. Pot să aibă foarte multe erori cărÅ£ile mele dar dacă lumea va ÅŸti să le citească, să le aprofundeze aÅŸa cum trebuie, va găsi ÅŸi informaÅ£ii foarte preÅ£ioase", concluzionează acesta.
