SfinÅ£ii 40 de Mucenici au trăit pe vremea împăratului Liciniu (308-324), fiind originari din părÅ£ile Capadociei, ostaÅŸi creÅŸtini, bărbaÅ£i viteji ÅŸi vrednici în războaie. Erau conduÅŸi de Agricola, om păgân ÅŸi rău din fire, ÅŸi slujeau în cetatea Sevastia din Armenia.
Aflând Agricola că sunt creÅŸtini, i-a obligat să jertfească zeilor, dar căpetenia celor 40, Chirion, s-a împotrivit. Pentru aceasta au fost aruncaÅ£i în temniţă. Toate amăgirile, făgăduinÅ£ele ÅŸi ameninţările nu i-au clintit în credinÅ£a lor. Deci, venind în Sevastia un mare conducător de oaste, Lisie, acela le-a poruncit din nou să aducă jertfe idolilor, însă, cu aceeaÅŸi nestrămutată credinţă, ostaÅŸii creÅŸtini s-au împotrivit. ÎnfuriaÅ£i peste fire, căpeteniile au poruncit să fie dezbrăcaÅ£i ÅŸi siliÅ£i să intre într-un lac aproape îngheÅ£at, iar pe maluri au pus păzitori ca nimeni să nu fugă.
Unul dintre ostaÅŸi, nemaiputând îndura gerul, a primit să aducă jertfă zeilor, dar, ieÅŸind din apa îngheÅ£ată ÅŸi intrând în baia caldă, a murit îndată. Atunci s-au arătat patruzeci de cununi strălucitoare peste capetele lor, însă una dintre ele stătea sus în văzduh. Văzând aceasta, temnicerul Aglaie s-a aruncat în lac, mărturisind prin gestul său pe Hristos-Domnul. Apoi au fost scoÅŸi din apă ÅŸi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele ÅŸi fiind arÅŸi de vii au primit cununa muceniciei. MoaÅŸtele lor, câte au scăpat de foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărÅ£it în toată lumea creÅŸtină.
Sursa: ziarullumina.ro