Reprezentanţii a 34 de primării din judeţ, membre ale trei grupuri pentru dezvoltare locală, alături de reprezentanţi ai oraşului Siret şi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură din Botoşani au fost informaţi despre modalităţile moderne de soluţionare a problemelor ridicate de terenurile agricole aşa cum acestea pot fi oferite prin bazele de date de tip spaţial.
Prezentarea noilor tehnici a fost făcută de un centru pentru perfecţionare, instruire şi formare a specialiştilor în cadastru din Timişoara, care a arătat că specialiştii pot executa măsurători cadastrale şi, în timp de maxim un an de zile, pot realiza o bază de date care, împreună cu un soft cu funcţii extinse, oferă soluţii eficiente pentru emiterea titlurilor de proprietate, eliminarea suprapunerilor şi a supradeclarărilor de teren, uşurează plăţile făcute de APIA şi permite corectarea anumitor erori pentru care, în prezent, parte din primării sunt chiar sancţionate de diverse instituţii.
Faptul că încep să funcţioneze şi la noi asocierile este un lucru foarte bun. Activitatea de cadastru este una foarte importantă atât pentru primării, cât şi pentru constituirea hărţilor de risc, iar faptul că mulţi dintre primarii noştri sunt ingineri cu studii în cadastru este o premisă bună pentru a rezolva în următoarea perioadă problemele din acest domeniu., a declarat prefectul Costică Macaleţi.
La masa rotundă au participat şi parlamentari ai judeţului, senatorul Doina Federovici salutând iniţiativa parteneriatelor public-private din domeniul cadastrului pentru rezolvarea problemelor numeroase cu care încă se confruntă botoşănenii.
Dacă noi parlamentarii, din prisma activităţii noastre, putem să vă sprijinim, nu ezitaţi să ne comunicaţi greutăţile cu care vă confruntaţi şi vom încerca împreună să le găsim o rezolvare., a declarat Federovici.
În urma discuţiilor de astăzi s-au semnat o serie de protocoale între ONG-ul din Timişoara şi instituţiile din administraţia judeţului Botoşani membre ale grupurilor
Codrii Herţei,
Codrii de aramăşi
Valea Başeului de Sus, urmând ca în perioada următoare să se identifice şi surse de finanţare a lucrărilor.
Noile baze de date şi dotările tehnice ar putea fi achiziţionate din fonduri proprii ale primăriilor, din bugetul naţional, dar se caută şi variante de accesare a fondurilor europene.