În contextul crizei de personal È™i resurse cu care se confruntă consulatele României, Ministerul de Externe ia în calcul introducerea unei taxe pentru românii din diaspora. Măsura ar putea viza anumite servicii comerciale, în timp ce actele fundamentale vor rămâne gratuite. Astfel, compatrioÈ›ii din străinătate ar putea fi nevoiÈ›i să plătească pentru anumite servicii oferite de consulatele româneÈ™ti.
Ministrul de Externe, Oana Èšoiu, a anunÈ›at recent că, pentru reducerea presiunii asupra misiunilor consulare, ia în calcul reintroducerea unor taxe pentru anumite servicii. De asemenea, aceasta a subliniat că actualul sistem este extrem de afectat de lipsa fondurilor È™i nu poate răspunde în timp util solicitărilor românilor din diaspora.
Ministrul de Externe anunță o noi taxe pentru românii din diaspora
În contextul bugetului limitat, Ministerul de Externe va acorda prioritate menÈ›inerii gratuității pentru documentele esenÈ›iale precum certificatele de naÈ™tere, actele de identitate È™i documentele de călătorie. Singura condiÈ›ie este ca acestea să fie solicitate în regim normal.
Totodată, Oana Èšoiu a explicat că serviciile consulare care implică tranzacÈ›ii comerciale sau patrimoniale, cum ar fi cele privind achiziÈ›ionarea de locuinÈ›e sau autoturisme, vor putea fi taxate, la fel ca în România, scrie bugetul.ro.
„În acest moment sunt câteva consulate unde există liste de aÅŸteptare de luni de zile. Asta nu poate să rămână aÅŸa. Oamenii au nevoie să aibă o relaÅ£ie cu statul lor. Nu putem să le cerem să fie mândri că sunt români, ambasadorii României în afară, să păstreze relaÅ£ia cu acasă, dacă nici măcar n-au acces la serviciile de care au nevoie”, a declarat Oana Èšoiu, explicând gravitatea situaÈ›iei.
Vrem să ne asigurăm că găsim soluÅ£ii ca tot ce înseamnă certificate de naÅŸtere, documente de identitate, de călătorie, acelea de bază, nu regim de urgenţă, să poată să fie obÅ£inute gratuit în continuare. (…) Principiul este de echilibru ÅŸi egalitate constituÅ£ională.
La ce mă refer? Când cumperi o maÅŸină sau o casă, e o contribuÅ£ie la serviciul pe care îl primeÅŸti, similară cu cea pe care o aveai ÅŸi dacă ai venit la BucureÅŸti, la IaÅŸi, la Cluj.
De exemplu, nici cetăţenii străini, dacă vor să cumpere case, maÅŸini, proprietăţi în România, nu plătesc. De ce să nu plătească? E un serviciu consular, un serviciu notarial până la urmă. E evident că trebuie plătit”, a declarat Oana Èšoiu, la Antena 3 CNN.
Pierderi majore pentru statul român
În afara lipsei resurselor, Ministerul de Externe se confruntă È™i cu pierderile pricinuite de firmele private care exploatează punctele vulnerabile ale sistemului consular. Mai exact, acestea creează platforme sau site-uri prin care intermediază, contra cost, programări la consulate.
„Folosesc asumat acest cuvânt, un ecosistem de paraziÅ£i al unor mici companii care au făcut site-uri ori false, ori asumate cu programări la consulat pentru servicii consulare pentru care cer bani. Nu în numele statului român. Sunt niÅŸte oameni care au făcut milioane de euro, probabil, cerând taxe pe servicii consulare.
Cetăţenii s-au înscris acolo, echipele astea la rândul lor i-au înscris, le-au făcut programări la consulat. Persoana respectivă a venit la ghiÅŸeu, a avut parte de serviciul respectiv. Nu putem să întreÅ£inem această reÅ£ea de companii parazite, care exploatează în acelaÅŸi timp ÅŸi românii din diaspora de bună credinţă ÅŸi statul român, văduvindu-l de aceste resurse”, a mai spus ministrul de Externe.