Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, procedura fiind reglementata de Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.
Conform acestui act normativ, medierea se realizeaza cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.
"Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile", se precizeaza in documentul citat.
Prin urmare, toti cei care se afla intr-un conflict cu o persoana fizica sau juridica au posibilitatea, inainte de a se adresa instantei de judecata, de a incerca mai intai solutionarea amiabila a conflictului.
Procedura poate fi aplicata chiar si in cazul disputelor cu banca, atunci cand clientul datornic nu vrea sa ajunga in instanta.
Totusi, dupa cum a explicat, la solicitarea noastra, Maricica Georgescu, mediator, membru al Asociatiei Europene de Drept Financiar-Bancar si al Asociatiei Mediatorilor din Domeniul Financiar Bancar (FINBAN), datoria la banca nu este un conflict in sine, ci reprezinta neputinta celor doua parti implicate in procesul de creditare, imprumutat si creditor, de a gasi o formula acceptata de comun acord prin care sa modifice termenii si conditiile contractului de imprumut, in situatia speciala in care acestea nu mai pot fi respectate de catre una dintre parti.
"Odata aparuta aceasta problema, partile pot negocia direct o noua modalitate de rambursare, diferita de cea stabilita initial sau pot apela la un mediator pentru a inlesni comunicarea dintre ele", mentioneaza specialistul.
Mediatorul NU poate rezolva conflictul si nici nu poate negocia in locul partilor
In domeniul financiar-bancar, dat fiind dezechilibrul de putere dintre cele doua parti – creditor si imprumutat – este nevoie ca mediatorul sa actioneze dupa o procedura usor diferita de cea aplicata standard in procesul de mediere. Cu toate acestea, explica Georgescu, mediatorul nu este indreptatit sa rezolve conflictul in locul partilor, sa ia decizii de vreun fel, ci are rolul de a facilita o mai buna comunicare si de a ajuta partile sa gaseasca cele mai convenabile solutii, printr-un proces de negociere asistata.
"Partile sunt cele care negociaza, mediatorul facilieaza comunicarea acestora si creeaza premisele pentru ca acestea sa ajunga la cele mai convenabile solutii pentru ele. Partile au libertatea sa negocieze orice fel de termeni si conditii, argumentati in functie de fiecare situatie concreta, conform dorintei lor", mentioneaza expertul contactat de noi.
"Mediatorul faciliteaza comunicarea intre datornici si banca", a punctat si Elisabeta Teris, mediatori si membru in clubmediatori.ro, care atentioneaza ca rolul acestuia este de a aduce partile implicate la aceeasi masa si de a inlesni procesul de negociere dintre ele.
Daca mediatorul ar incerca sa rezolve problemele datornicului, el ar incalca principiile neutralitatii si al impartialitatii care guverneaza profesia, sustine Teris.
Conform Maricicai Georgescu, medierea este o procedura voluntara, partile exprimand propriul lor act de vointa cu privire la modificarea termenilor contractuali.
Dar, daca partile doresc acest lucru, se poate ajunge la un acord de mediere. "Dificultati apar acolo unde pretentiile bancilor sunt neconforme cu posibilitatile reale de rambursare ale imprumutatului sau unde imprumutatul refuza ferm solicitarile venite din partea bancii, cel mai adesea insotite de costuri majorate", sustine in continuare mediatorul.
Daca ambele parti agreeaza termenii reesalonarii datoriilor, acestia sunt inclusi in acordul de mediere. Ulterior, acestia pot face obiectul unui act aditional intre banca si clientul sau, a explicat si Elisabeta Teris.
Citeste material complet pe avocatnet.ro
