Într-un context social și politic extrem de tulbure, Curtea de Conturi a României a dat publicității un raport atent documentat, care însă nu pare să fi stârnit foarte mare îngrijorare în rândul administrațiilor județene sau locale.
”Adăposturile de Protecție Civilă, între realitate și necesitate”, raportul Curții de Conturi din martie 2025, demonstrează, în zeci de pagini, că ”lipsa condițiilor necesare protejării populației în situație de conflict armat indică nevoia reproiectării sistemului național de adăpostire”.
De altfel, Raportul constată, în primul rând, chiar lipsa condițiilor necesare protejării populației în cazul unui conflict armat.
Cu atât mai mult cu cât specialiștii Curții de Conturi iau în calcul chiar contextul geopolitic actual, caracterizat printr-un climat tensionat și de insecuritate, care generează preocupări legitime cu privire la asigurarea protecției civile în România, activitate componentă a sistemului securității naționale.
În acest sens, potrivit Curții de Conturi, actuala organizare a sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate.
Un alt aspect important este că, întrucât – din fericire – nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, în prezent, multe dintre adăposturi sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, iar altele au suferit modificări, astfel încât spațiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.
Potrivit legii, adăposturile publice de protecție civilă (APC), cu excepția punctelor de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a IGSU.
Curtea de Conturi: În România, atacul armat nu este luat în calcul!
În ceea ce privește pregătirea populației privind adăpostirea în caz de conflict armat, având în vedere faptul că, până în prezent, nu a existat riscul apariției unor evenimente care să provoace situații de evacuare și adăpostire, interesul pentru realizarea de exerciții care să pregătească populația în acest scop este relativ scăzut, în tematicile din planurile de pregătire nefiind cuprinse și realizarea de exerciții pentru pregătirea populației pentru adăpostire. Acest aspect a fost subliniat și de reprezentanții autorităților locale, astfel: în planurile de pregătire nu au fost incluse teme și nu au fost efectuate exerciții pentru pregătirea populației în ceea ce privește evacuarea și adăpostirea, în caz de conflict armat.
Mai mult, punctează și specialiștii de la Observator Militar, strategia națională de reducere a riscurilor la dezastre 2024-2035 a fost aprobată prin HG nr.791/2024, fiind redefinite 24 de tipuri de risc și stabilite riscurile asociate, autoritatea responsabilă cu rol principal și autoritatea responsabilă cu rol secundar în gestionarea riscului, fără a fi definit și riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populației și fără a fi stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populației în situații de conflict armat.
”Este halucinant că riscul de conflict armat nu a fost luat în calcul, în condițiile în care, din 2022, se desfășoară un război în vecinătatea granițelor țării. Pentru adăpostirea populației în situații de conflict armat nu a fost identificat și definit niciun fel de risc generator (ca de exemplu, riscul de conflict armat). Un act normativ care trebuie actualizat și adaptat contextului actual este strategia națională de protecție civilă aprobată în anul 2005, în care riscul de conflict armat nu a fost definit, având în vedere faptul că până la izbucnirea conflictului din Ucraina, riscul unei amenințări militare în România a fost nesemnificativ”, spun reprezentanți ai Armatei Române.
Academia Tehnică Militară Ferdinand I recomandă utilizarea adăposturilor actuale și adoptarea unor soluții de adăposturi mobile (utilizând elemente prefabricate) pentru zone care pot deveni vulnerabile (zone de graniță), iar, pe termen lung, implementarea unor norme actualizate și adoptarea unui pachet legislativ care să impună respectarea acestor norme, cel puțin pentru viitoarele proiecte.
Triunghiul albastru pe fond portocaliu!
Ca primă informație în sprijinul populației: Semnul distinctiv național al protecției civile este cel prevăzut de Protocolul adițional la convențiile de la Geneva și constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
Acesta este destinat identificării organismelor de protecție civilă, a personalului, clădirilor și materialelor aparținând acestora, atunci când, pe timp de război, sunt consacrate în exclusivitate îndeplinirii sarcinilor de protecție civilă.
Cum stăm la Botoșani?
Raportul Curții de Conturi a României redă și situația adăposturilor de protecție civilă (APC) conform evidenței IGSU la 31 decembrie 2023.
Astfel, în județul Botoșani se află (potrivit situației din decembrie 2023) 69 de adăposturi civile, dintre care însă doar 27 erau operative la data întocmirii Raportului, astfel: 63 sunt publice (23 operative și 40 neoperative) și 6 private (patru operative și 2 neoperative).
În total, în județul Botoșani există 27 de APC operative, gradul de operaționalizare fiind de 39%.
Cele mai multe APC-uri sunt, însă, în municipiul Botoșani – 61. Dintre acestea, 5 sunt private (4 operative și unul neoperativ), în timp ce celelalte sunt publice (18 operative și 38 neoperative), gradul de eficientizare fiind de 36%.
Asta în timp ce alte județe figurează cu grad de eficientizare de 88% (Alba), 97% (Bihor), 100% (Covansa), 99% (Galați), 90% (Harghita), 100% (Maramureș).
În total, România figurează în statistici cu 5072 de adăposturi de protecție civilă (dintre care operative sunt 2.529, cu grad d eoperaționalizare de 49,86%).
În privința repartiției după mediul urban și rural a adăposturilor de protecție civilă (APC), situația în județul Botoșani stă în felul următor, potrivit Raportului Curții de Conturi:
Cu un total de 78 de localități (7 municipii și orașe și 71 de comune și sate), în județ figurează cu adăposturi de protecție civilă patru localități: Botoșani, Dorohoi, Ștefănești și Vlădeni (trei orașe și o comună). Statistica ne oferă, așadar, o situație îngrijorătoare în județul Botoșani: 74 de localități (4 orașe și 70 de comune) sunt lipsite de adăposturi de protecție civilă.
La nivel național, situația este la fel de gravă: din 3.181 de localități, există APC doar în 319, în timp ce în 2.862 de localități acestea lipsesc.
Un alt capitol este cel al Capacității de adăpostire a populației din România (situație valabilă la 31 decembrie 2023).
La o populație rezidentă de 392.821 de locuitori, județul Botoșani figurează cu 69 de APC. Potrivit datelor oficiale, aici pot fi adăpostite 6.757 de persoane. Întrucât, însă, nu toate APC-urile sunt operative, capacitatea totală se reduce la doar 1,72%, ceea ce înseamnă 1.559 dde persoane (0,40% din totalul populației județului).
La nivelul municipiului Botoșani (având în vedere că aici sunt concentrate 61 dintre cele 69 de APC), la un număr de 90.010 locuitori, pot intra în adăposturi 6.351. Însă, după cum am menționat anterior, capacitatea reală (APC-uri neoperaționale) este de 7,06%. Asta înseamnă că, în mod real, APC-urile din municipiul Botoșani pot primi 1.303 persoane (1,45% din totalul populației).
De precizat că Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani pune la dispoziția populației Harta adăposturilor de protecție civilă de pe raza județului Botoșani, un instrument mai mult decât necesar, care oferă informații cu privire la distribuirea în județ (și municipiul Botoșani) a spațiilor cu această destinație.
În România, la o populație de 19.053.815, cu 5.072 de adăposturi de protecție civilă, se pot proteja oficial 611.922 de cetățeni. Cum, însă, gradul de operaționalizare este și aici foarte redus (3,21), țara noastră poate adăposti în mod real doar 318.502 cetățeni (1,67% din populația totală).
Municipiul Botoșani, aprilie 2025 (pentru detalii studiați Harta adăposturilor de protecție civilă):
