Sfintii Imparati Constantin si Elena
Stiri Botosani ureaza La multi ani, sanatate si pace sufleteasca tuturor botosanenilor care poarta numele celor doi inalti sfinti.
In aceasta zi, crestinii din Tudora si din Darabani, judetul Botosani, marcheaza hramul bisericilor de parohie.
Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt singurii sfinţi mamă şi fiu. Fiul lui Constanţiu şi al Elenei, Constantin, a trăit pe vremea împăratului Diocleţian, când persecuţiile anticreştine au atins apogeul.
Constanţiu avea sub stăpânirea sa întinse ţinuturi: Galia, Spania şi Britania. În toată împărăţia, în vremea aceea, creştinii sufereau crunte prigoniri. Dar, în ţinuturile sale, Constanţiu a oprit orice prigoană împotriva creştinilor, în plus, el îi folosea la conducerea treburilor obşteşti.
După moartea lui Constanţiu, locul acestuia este luat de Constantin, iar în locul lui Maximian este fiul acestuia, Maxenţiu. Între cei doi, respectiv între Constantin şi Maxenţiu, are loc o confruntare militară, iar Eusebiu, duhovnicul lui Constantin, relatează cum împăratul Constantin, în timp ce se ruga, a avut o viziune în care pe cer i se arată o cruce luminoasă, pe care scria: "Prin acest semn vei învinge".
De asemenea, noaptea, l-a văzut pe Iisus Hristos, care-l îndemna să-şi facă steag ostăşesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Urmând aceste sfaturi, Constantin porneşte în luptă împotriva lui Maxenţiu, biruindu-l pe acesta în anul 312. În urma celor întâmplate, în anul 313, împăratul Constantin a dat o hotărâre, prin care a oprit prigonirea creştinilor.
Este vorba de Edictul de la Milan, prin care creştinismul a fost recunoscut drept religie liberă şi egală în drepturi cu toate cultele oficiale. Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinţei creştine, mai ales în timpul ereziei lui Arie, care susţinea că Fiul (Iisus Hristos), fiind creat, este inferior Tatălui (Dumnezeu), adică nu a fost Dumnezeu adevărat.
La porunca lui Constantin, în anul 325, are loc Sinodul de la Niceea, participând el însuşi la acest sinod. Aici, episcopii din toată lumea creştină l-au condamnat pe Arie şi au mărturisit dreapta credinţă.
Tot acum, a fost alcătuită cea mai mare parte din Crez, pe care, de atunci, îl rostim şi noi la Sfânta Liturghie. Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în biserica Sf. Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Obiceiuri si traditii
Praznicul Sfintilor Constantin si Elena coincide in traditia populara cu momentul in care se crede ca pasarile padurii isi invata puii sa zboare. Patronul lor este Constantin Graur (sau Costandinu Puilor). Ziua se serbeaza pentru apararea recoltelor.
Se spune ca in trecut, pentru a preintampina distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului, nu se muncea pamantul, iar celor care lucrau in aceasta zi li se ardeau bucatele pe camp. Este ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei.
In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta data se usuca si cine va imparti cruciulite va iesi invingator din orice incercare.
Podgorenii nu lucreaza nici ei, pentru a proteja strugurii de grauri. Acum pastorii hotarasc cine va fi baci si unde se fac stanele, se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia si se fac ritualuri menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice: aprinderea Focului Viu, afumarea, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui.
