Ziua Sfântului Ioan marchează marÈ›i sfârÅŸitul sărbătorilor de iarnă. În fiecare an, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezatorul, zi în care este cinstit pe cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan. Aproape două milioane de români îÅŸi serbează onomastica.
OrtodocÅŸii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îÅŸi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul.
Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească ÅŸi să atragă mulÅ£i oameni. DeÅŸi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună în faţă ÅŸi să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăţia cerurilor”.
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut ÅŸi l-a arătat mulÅ£imilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toÅ£i cei patru evangheliÅŸti.
Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie ÅŸi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine ÅŸi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aÅŸa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. TotuÅŸi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaÅ£iu unde creÅŸtinii îmbrăcaÅ£i în cămaÅŸi albe lungi, numite "crijme" intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Å¢ara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan. Unii preoÅ£i îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioÅŸii adulÅ£i, repetând într-un fel botezul.
PreoÅ£ii ortodocÅŸi români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.
Biserica Ortodoxă din Ierusalim - sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului - nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) ÅŸi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă ÅŸi Sfântul Munte Athos, precum ÅŸi cu credincioÅŸii români din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferenţă de 13 zile.
Sfântul Ioan mai este numit ÅŸi „Înaintemergătorul”
Sfântul Ioan este numit ÅŸi „Înaintemergătorul”, pentru că a anunÅ£at venirea lui Hristos. PărinÅ£ii lui, preotul Zaharia ÅŸi Elisabeta, erau rude cu părinÅ£ii Fecioarei Maria, Ioachim ÅŸi Ana.
În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naÅŸte un fiu la bătrâneÅ£e, care se va numi Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.
Sfîntul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când PonÈ›iu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta ÅŸi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „PocăiÅ£i-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soÅ£ia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase ÅŸi plăcuse oaspeÅ£ilor ÅŸi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.
Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ Zămislirea (23 septembrie), NaÅŸterea (24 iunie) ÅŸi Tăierea capului (29 august).
Peste 2 milioane de români îÅŸi serbează onomastica pe 7 ianuarie, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.