"Dacă pe vremea mea ar fi existat vaccinul antipolio, mi l-aş fi făcut de cinci ori, doar ca să nu sufăr aşa cum am suferit întreaga mea viaţă. De aceea eu nu înţeleg reticenţa la un produs care şi-a dovedit eficienţa în atâţia ani de zile"- este mărturia unei botoşănence care în copilărie a fost una dintre sutele de victime ale poliomielitei care a lăsat-o cu sechele ce i-au marcat viaţa- artroză, dureri tendinoase, pierderea forţei musculare la care se adaugă estetica trupului, postura defectuoasă.

Campania de vaccinare ROR se derulează în toate comunităţile din judeţ, înclusiv în cele izolate, ţintele fiind copiii care nu au fost vaccinaţi cu cele două doze de vaccin sau nu au primit niciuna. Rata de recuperare este foarte bună, după cum spune medicul epidemiolog Irina Alecu, şeful Compartimentului Epidemiologie din Direcţia de Sănătate Publică.

Mai exact, în primele două săptămâni din luna august au fost vaccinaţi 491 de copii, în condiţiile în care în luna iulie, numărul vaccinaţilor a fost de 1.552, iar în iunie au fost 850 de vaccinaţi.

"Cu cât avem mai multe persoane imune, cu atât virusul îşi va diminua impactul în populaţie. Singura şansă de a căpăta imunitate, în afară de boală, este vaccinare. Reacţii adverse noi nu am înregistrat până acum. Ar putea fi şocul anafilactic, ce apare în două ore de la vaccinare- nu am avut aşa ceva, erupţii masive, erupţii edematoase, erupţii patologice- nu au fost. Am avut un caz cu o erupţie rubeolică, pentru că vaccinul este pentru rujeolă, oreion şi rubeolă, dar care a fost fugace, a dispărut în câteva ore, însă părintele se poate panica şi de aceea trebuie să ţină legătura cu medicul de familii. Ar mai putea apărea reacţii febrile, dar care trec cu compresii", explică medicul Irina Alecu.

În aceste condiţii, de ce refuză unii părinţi să-şi vaccineze copiii?

"Un coleg medic a spus o vorbă mare: vaccinul este în acest moment victima propriului succes. A avut efect atâţia ani, nu mai sunt atât de vizibile efectele nevaccinare, bolile nu mai decimează populaţii. Apoi, vorbim de componenta financiară: avem opt mii deşi ceva de cazuri de copii internaţi. Costurile internării celor opt mii de persoane depăşeşte 10- 20.000 de lei, funcţie de amploarea cazului, în condiţiile în care inocularea unui vaccin nu depăşeşte 100 de lei. Plus sechelele care rămân: sechele pulmonare, care dau o imunitate afectată. Ceea ce este mai de temut sunt complicaţiile cerebrale, care sunt sechelare pe viaţă şi pot apărea la trei- şase luni după puseul de rujeolă", adaugă medicul Irina Alecu.

Medicii specialişti se aşteaptă să apară astfel de sechele la cele 8.937 de persoane care au făcut rujeolă în ultima perioadă, în condiţiile în care cea mai afectată grupă de vârstă a fost 1-4 ani. Transmiterea rujeolei este aerogenă şi se prizează foarte uşor, transmiţându-se prin micropicăturile de salivă pe care le eliminăm chiar şi atunci când vorbim.

"Contactul este foarte uşor- urcăm în tramvai, cel de lângă noi strănută, tuşeşte, vorbeşte mai tare şi transmite rujeolă. Contagiozitatea este foarte mare, iar dacă eşti receptor- adică nu eşti imunizat, „şansele” de a recepta virsului sunt de peste 90%. Perioada de incubaţie este între 7 şi 21 de zile. Ultimul caz declarat a fost cel al unei mame internate cu copilul în Secţia de Pediatrie Iaşi. Mama a făcut rujeolă, iar copilul care a stat alături de mamă tot timpul nu a făcut rujeolă pentru că este vaccinat, deşi copilul este cu o patologie congenitală. Dar datorită faptului că mama a înţeles că dacă îl vaccinează, îl protejează, copilul a fost salvat. Mama era vaccinată în copilărie, dar şi ea are o patologie care a dus la scăderea imunităţii, poate pe fondul oboselii...”, spune medicul epidemiolog.

Cu ce avem de-a face acum?

La nivelul ţării, până acum s-au înregistrat 8.937 de cazuri de rujeolă, cele mai multe la Timiş, cu 1.226 cazuri. 33 de persoane, în general copii, şi-au pierdut viaţa în urma îmbolnăvirii cu rujeolă, ei fiind nevaccinaţi. Ultimul deces s-a înregistrat la un copil cu malnutriţie şi retard psiho-motor sever, în vârstă de 10 luni, cetăţean irakian, care a intrat în ţară prin judeţul Timiş la începutul lunii iulie. "Avem de-a face cu un virus cu o virulenţă destul de mare pentru că a găsit un teren propice să se dezvolte, mulţi vaccinaţi, şi a prins puteri. Unde prinde teren slab, acolo se instalează", susţine medicul Irina Alecu.

Recensământul nevaccinaţilor, o mişcare socială în egală măsura ca mişcare medicală

Această campanie de promovare a vaccinării şi de recunoaştere în teren a disponibilităţii pentru vaccin va reprezenta însă, finalmente, şi un soi de recensământ al copiilor care trăiesc în judeţ, fie că sunt migratori, fie că sunt născuţi în alte judeţe sau ţări şi mutaţi la Botoşani sau, din contra, sunt copii născuţi în judeţ dar care se mută apoi în alte judeţe sau ţări.

"Noi ştim câţi copii se nasc, nu avem însă cum să ştim câţi copii ne şi rămân în teritoriu. Sunt de exemplu copii născuţi la Botoşani dar părinţii locuiesc în alte judeţe şi se aflau în vizită la rude sau la prieteni la momentul naşterii. Sunt părinţi care pleacă cu tot cu copii în străinătate dar nu declară lucrul aceta. Avem situaţii de copii nevaccinaţi, lăsaţi în judeţ cu bunicii, dar bunicii nu vor să-şi asume riscul şi lasă decizia în mâna părinţilor, dar părinţii nu vin cu anii. Aici sunt micile probleme şi rămâne în continuare neprezentarea la vaccin. Medicii de familie trimit bilete scrise la familiile copiilor de pe listă, părinţii confirmă că vor veni la vaccinare, dar nu mai vin. Refuză să dea scris că refuză vaccinul dar nici nu vor să vaccineze copilul. Soluţia este insistenţa medicului, a asistentului, a mediatorului comunitar, acea picătură chinezească", declară şeful Compartimentului de Epidemiologie.

Această campanie a mobilizat în aproape toate comunităţile atât autorităţile locale cât şi pe cele sanitare care au umblat prin toate colţurile satelor, în încercarea de a obţine o catagrafie a populaţiei apte pentru vaccinare. Au fost însă şi cazuri în care eforturile comunităţii au depăşit normalul.

"Amintesc de fiecare dată comuna Corni, care are comunitatea din Balta Arsă, care a intrat în campanie cu 120 de copii restanţieri şi deja are 90 recuperaţi. Acolo s-a putut, s-a intrat în Balta Arsă cu toate problemele care sunt şi s-a recuperat bine. Sunt şapte refuzuri scrie, unul dintre cei care au refuzat iniţial vaccinarea a revenit ulterior şi i-a spus medicului că de acum îşi va asuma răspunderea pentru copil orice s-ar întâmpla, dar nu s-a întâmplat nimic. Rămân încă şase în lucru, la care se mai adaugă vreo 20 ai căror părinţi spun că vor merge la vaccinare dar întârzie. Întâmpinăm un grad mic de acoperire la copiii de 5 ani, pentru că dacă copilul nu are probleme de sănătate, părintele uită că trebuie să-i mai facă un vaccin", încheie medicul epidemiolog Irina Alecu.

Speranţa medicilor şi a celor implicaţi în campanie de vaccinare este luna septembrie, atunci când vacanţele se vor fi terminat, iar copiii revin acasă cu tot cu părinţi, astfel încât să se recupereze cţt mai mulţi nevaccinaţi, dându-le astfel o şansă la o viaţă normală.