Datele persoanelor înscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice, atenţionează Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD).

Totodată, reprezentanţii Asociaţiei pun la dispoziţia persoanelor fizice care votează pe liste suplimentare trei modele de cerere prin care îşi pot exercita dreptul la acces şi dreptul la restricţionarea prelucrării datelor cu caracter personal, se arată într-un comunicat.

“1.071.752 de români au votat în data de 10 noiembrie 2019 pe liste suplimentare, în ţară sau în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României. Datele cu caracter personal ale persoanelor înscrise pe listele suplimentare (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria şi numărul actului de identitate) au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice. ASCPD consideră că Decizia BEC 84/D/2019 care permite acest lucru trebuie anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice”, se precizează în comunicat.

ASCPD menţionează că, pe 4 noiembrie, Biroul Electoral Central a emis decizia prin care se stabileşte că reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, “prin orice mijloace, inclusiv prin fotografiere sau filmare”, în conformitate cu dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 şi art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.

Decizia BEC “ar trebui anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare”, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice, spun reprezentanţii Asociaţiei.