Sorin Iftimi s-a născut pe 27 septembrie 1965 la Mileanca, în județul Botoșani. Este un reputat istoric, heraldist și genealogist, cu o apreciată și recunoscută activitate de muzeograf la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iași.
Eset absolvent (1988-1993) al Facultății de Istorie din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, cu specializare în istoria medievală românească. Examenul de diplomă a fost susţinut în sesiunea iunie 1993, cu nota 10, lucrarea de diplomă ("Ţinutul Iaşilor în Evul Mediu"), fiind coordonată de prof. univ. dr. Ioan Caproşu, un alt ilustru intelectual cu rădăcini botoșănene (născut pe 26 august 1934, în comuna Mitoc, din județul Botoşani).
"Îmi aduceam azi aminte de câteva chestii din timpul facultăţii. În primul rând, tot timpul m-a deranjat ideea că am intrat la istorie. Da, pare ciudat, dar un istoric vrea să intre în istorie, nu la istorie. Apoi, ori de câte ori auzeam expresia istoria se repetă, mă gândeam cu groază la ideea că voi rămâne repetent şi, astfel, într-adevăr, să repet istoria. Mda, mici chestii, jocuri de cuvinte pe care le uitasem într-o vreme, dar, nu-i aşa, asta-i treaba istoricului, să nu lase memoria să doarmă", spune cu umor istoricul născut în Mileanca Botoșanilor, gânduri preluate de Ieseanul dintr-un jurnal personal al istoricului.
În anul 2006, Sorin Iftimi devine doctor în istorie, la Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie a Universităţii din Craiova, cu teza Curtea Doamnei în Moldova şi Ţara Românească (XV-XIX). Începând din anul 1995 și până în anul 1999 activează ca muzeograf la Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi . "În primele opt luni am funcţionat la Secţia Etnografie, iar din decembrie 1995 am fost transferat la Secţia Istorie. În perioada mai 1998 - mai 1999 am funcţionat ca şef al Secţiei Istorie", spune distinsul profesor Sorin Iftimi, adăugând faptul că în decembrie 1999 a obţinut diploma de muzeograf în urma a trei stagii de pregătire profesională, organizate de Ministerul Culturii (Centrul de Pregătire şi Formare a Personalului din Instituţiile de Cultură).
"De la fereastra biroului meu din Palatul Culturii privesc regatul de poveste al Palasului. Apoi trec şi mai studiez câte un pic despre Piaţa Beilicului, dughenele Catargi – Mavrocordat de pe Ştefan cel Mare sau vechile planuri privitoare la Uliţa Târgului de Sus. Stările contrastante care mă încearcă atunci când compar shoppingul de azi cu cel de acum două-trei secole mă revigorează. Mai mult, îmi oferă senzaţia clară că tot ce-i brand, ca valul trece", continuă mărturisirile istoricului Sorin Iftimi.
Desfășoară o importantă activitate de cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi, din decembrie 2008 devenind muzeograf grd. I, la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal „Moldova” Iaşi.
Studiul minuțios, perseverența în cercetare și perspicacitatea unei gândiri predispuse la cercetare au fost atributele unui profesionist prin excelență. Astfel, mărturisește Sorin Iftimi, vreme de patru ani s-a concentrat pe studiul organizării administrative a Moldovei medievale, în speţă, evoluţiei ţinutului Iaşi în secolele XIV-XVIII. Cercetarea s-a finalizat prin redactarea tezei de licenţă cu acest subiect, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ioan Caproşu.
De asemenea, Sorin Iftimi s-a axat pe un subiect mai puțin abordat din punct de vedere al cercetării, și anume istoria feminină, concretizată în lucrarea de doctorat, Curtea Doamnei în Moldova şi Ţara Româneas, că (XV-XIX), susţinută în 2006.
Sorin Iftimi este membru în colegiile de redacţie ale unor publicaţii de specialitate precum „Ioan Neculce” (serie nouă). Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei, Iaşi; nr. I (1995) membru în redacţie; II-III (1996-1997) secretar ştiinţific de redacţie; „Cercetări istorice” (serie nouă), revista a Muzeului de Istorie a Moldovei Iaşi, XVI (1997), secretar ştiinţific de redacţie; „Arhivele Moldovei”, revista Arhivelor Naţionale Iaşi, II-III (1997-1998) membru în secretariatul de redacţie; „Arhiva Genealogică”, Iaşi, din1998, asistent de redacţie; „Herb. Revista română de heraldică”, Iaşi, I (VI), 1999, 1-2; „Europa XXI”. Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi, vol. VII-VIII (1998-1999), membru în colegiul de redacţie.
Este, de asemenea, membru al unor societăţi ştiinţifice, precum Comisia de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române, membru al Biroului Zonal Moldova pentru avizare heraldicii teritoriale, membru fondator al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, membru în Consiliul Ştiinţific, embru fondator al Societăţii de Genealogie şi Heraldică „Paul Gore” din Republica Moldova, membru fondator al Societăţii Române de Vexilologie.
Însă dincolo de rigoarea științifică, de spiritul vizionar pe care orice studiu îl impune, Sorin Iftime dovedește o excelentă capacitate de a privi cu umor asupra vremurilor, după cum reiese din spumoasele fragmente publicate de presa ieșeană: "O problemă care mă frământă profesional de ceva vreme este legată de identitatea epocii pe care o trăim. Am avut epoca pietrei, a bronzului, chiar şi “epoca de aur” (ha ha!), dar oare epoca actuală, contemporană, ce denumire ar putea primi? Să o numesc epoca de silicon? Dacă mă uit la ce personaje umplu emisiunile de divertisment, s-ar potrivi de minune. Dacă mă uit la cele politice, mai că-mi vine să-i spun epoca de praf în ochi, atât de consistente sunt promisiunile aleşilor noştri. Sper, totuşi, să găsesc denumirea corectă şi cât mai aproape de adevăr a perioadei pe care o traversăm".
