Loc de dat cu…EPIGRAMA (XCV)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (XCV)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Continuând sinteza tezei de doctorat a scriitoarei Elis Râpeanu, „Epigrama în literatura română”, constatăm că, în concepţia autoarei, trei sunt reprezentanţii de seamă ai epigramei româneşti, ei dominând câte o perioadă din cele şase ale evoluţiei ei: Ion Ionescu-Quintus, Cincinat Pavelescu şi Păstorel Teodoreanu. Supus unei atente analize, autoarea remarcă despre prima petală a treflei epigramistice, Ion Ionescu-Quintus:  1. „se impune drept cel mai de seamă reprezentant al grupului de epigramişti ai timpului său”; 2. „ca epigramist, şi-a desfăşurat activitatea pe mai bine de patru decenii, debutând la o vârstă ce infirmă ideea că epigrama constituie apanajul senectuţii”; 3. „însuşi George Călinescu îl reţine din „marea ceată a epigramiştilor”; 4. epigrama lui reprezintă  „râsul interior al zeflemistului convins care-şi pune amprenta viziunii sale satirice asupra unor personaje-tipuri şi asupra unor defecte umane care se manifestă în toate straturile sociale”; 5. „îşi adaptează limbajul în funcţie de personaj sau de situaţie, ştiind să profite de expresivitatea limbii române”;  6. „ironia lui nu e ironia discretă şi subtilă care-ţi prezintă lucrurile cu deplină inocenţă, fără să-şi trădeze intenţia perfidă de a trage pe nesimţite vălul acoperind părţi inavuabile, lăsându-te să-i surprinzi doar zâmbetul fin şi imperceptibil, ci este o ironie amară, cu toate nuanţele ei satirice”; 7. „ca formă, epigramele  au, în marea lor majoritate, patru versuri (catrene) şi cuprind două rime”; 8. „dintre procedeele stilistice, preferă jocurile de cuvinte, dovedindu-se un maestru al antimetatezei – repetarea inversă a unei construcţii sintactice, cu sensibile schimbări de sens, adesea surprinzătoare”;  9. „pentru a fi mai convingător, foloseşte o diversitate de tonuri: tonul interogativ, tonul imperativ, tonul patetic, tonul sfătos, tonul sentenţios etc.”; 10. „cu o solidă cultură clasică (om de litere, jurist, om politic, ziarist, orator) şi-a pus toate aceste valenţe ale personalităţii în slujba epigramei, pe care a impus-o cu statut propriu în lumea literară, dând epigramei politice o tentă sarcastică”.  Concluzia autoarei privind Ion Ionescu-Quintus este că  „rămâne un epigramist mare, unul dintre cei mai mari ai literaturii române, rămâne un caracter, o personalitate a timpului său, prin arta concentrată, sobră, prin ironia incisivă şi satira neiertătoare”.

Despre cea de-a doua petală a treflei epigramistice,  Cincinat Pavelescu, cel care a impus epigrama ca specie literară, autoarea lucrării punctează: 1. „ceea ce pune în evidenţă identitatea de structură a poetului şi a epigramistului nu este numai noutatea imaginii care surprinde, nu sunt nici conexiunile neaşteptate ce pun în valoare idei noi, ci şi frecvenţa unor procedee literare specifice catrenului epigramatic” (aici autoarea remarcând antonimiile, înrudite cu oximoronul, figurile de stil ale repetiţiei îmbinate cu conversia sintactică şi cu acumulările sinonimice etc.); 2. „cu toate meritele sale ca poet, în cazul lui Cincinat Pavelescu, epigramistul, prin popularitatea, prin succesul la public, a acaparat întreaga atenţie a contemporanilor şi chiar a urmaşilor. (…) Locul poetului, care cu un ochi râde şi cu altul plânge, va fi luat de epigramistul cu renumele de cel mai rapid improvizator de stanţe”; 3. „dibaci făuritor de rime, pe doamne le complimenta în madrigaluri, iar bărbaţilor le servea doza de maliţie în patru versuri, purtând prin saloane multicolorul joc de cuvinte care fascinează”; 4. „epigramele lui Cincinat Pavelescu se constituie în martori vii ai vieţii societăţii româneşti din epoca în care au fost scrise: puse cap la cap, „spun” în câteva pagini, mai mult decât sute de pagini de roman”; 5. „aceasta este caracteristica structurii epigramelor  sale, construite în marea  lor majoritate, pe ironie: prima parte îl învăluie  pe cel vizat în aparenţa unei aprecieri pozitive, pentru ca finalul să infirme total tonul iniţial, aducând un spor spiritual prin întorsătura ideii, a expresiei cu sens opus”;  6. „mecanismul epigramatic al catrenelor lui Cincinat se bazează mai ales pe opoziţii logice sau / şi semantice” etc.

Elis Râpeanu concluzionează despre Cincinat Pavelescu: „El a rămas o legendă vie, un simbol pentru epigramistica românească. Se spune că epigrama nu deschide porţile nemuririi, dar lui Cincinat Pavelescu i le-a deschis.”

Cea de-a treia petală,  care completează  fericit trefla epigramei româneşti, este Păstorel Teodoreanu.  Apreciat de George Călinescu  ( „are un excelent simţ al limbii”), acesta i-a recenzat favorabil volumele. Reţinem din cele scrise de Elis Râpeanu: 1. „un scriitor complex, dar renumele său de epigramist le întrece pe celelalte”; 2. „a slujit cauza epigramei cu propria libertate”; 3. „  a publicat catrene chiar şi în deceniile al VI-lea şi al VII-lea, când se părea că epigrama românească dispare”.  Autoare continuă să adauge superlative precum: „născut umorist”, „o forţă a ideii potenţată de exprimarea orală”, „adept al autoironiei ascunsă sub cochetărie”, „umorist  de înaltă clasă”, „maestru al jocurilor de cuvinte”, „o conciziune a stilului”, model de folosire a comparaţiilor şi metaforelor pentru înnobilarea catrenelor”, „autorul unor imagini de mare forţă” etc.  O analiză aparte o face epigramelor scrise după 23 August 1944 care au circulat oral, având un stil aparte, distinct, şi care şocau prin îndrăzneală, duritate şi violenţă a afirmaţiilor, Păstorel Teodoreanu abandonând contrastul, sugestia, ambiguitate sau ironia în favoarea celor enunţate anterior . Elis Râpeanu, caracterizând noul stil, constată:  „notarea observaţiei directe, exprimarea nesofisticată, curgerea firească a ideii, economia de limbaj, vorba de duh şi tonul degajat”.

Analizele  făcute celor trei au avut un scop precis,  de a demonstra că orice trimitere la epigrama românească  trebuie să aducă în faţă  celebra treflă: Ion Ionescu-Quintus, Cincinat Pavelescu şi Păstorel Teodoreanu.

Capitolul al IV-lea, intitulat „Critica literară şi epigrama”, vine să demonstreze existenţa unor materiale critice privind această creaţie literară, fiind  amintiţi Şerban Cioculescu, Val. Râpeanu,  Al. Piru, Mircea Iorgulescu, Marian Popa, George Călinescu şi alţii.  Sunt menţionaţi şi o serie de epigramişti  care au scris  analize şi articole  care au  vizat epigrama, remarcându-se Mircea Trifu.  În capitolul al V-lea, intitulat „Alţi autori: adeziuni şi respingeri”, Elis Râpeanu demonstrează că „între scriitori  şi epigramă este o legătură firească, precum între orice autor de literatură şi o parte a ei sau chiar între autor şi creaţia sa.”  (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

PROPRIETATE LA ŢARĂ

Simt în mine-aşa o grabă,

Căci, dorind extensie,

În sfârşit m-apuc de treabă:

Am ieşit la pensie! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EPITAF UNUI POLITICIAN

La dricul marelui bărbat

Mulţimi de oameni au venit

Şi groapa i-au înconjurat

…Să fie siguri c-a murit. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI TRASEIST POLITIC

Un ins versat şi unsuros,

Un mafiot cu sânge rece,

Când l-au somat cu „Masca jos!”,

A lepădat vreo nouă-zece. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI MEDIC SCRIITOR

Chiar dacă un colos te crezi,

Lucrezi şi scrii aşa cum poţi:

Cu medicina ne salvezi,

Cu scrisul ne omori pe toţi!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI EPIGRAMIST ÎN CRIZĂ DE CREAŢIE

Îmi ia catrenele din carte

Şi văd că procedează just:

De le fura din altă parte,

Puteam să cred că n-are gust… (GHEORGHE BÂLICI)

 

REACŢIE CHIMICĂ

Cerneala poate fi acidă

Şi e în stare să ucidă,

De se amestecă-n prostie

Cu fierea celui care scrie!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

FEMEIE DE SUCCES

Obţine bani şi-apreciere,

Fiindcă-n orişice condiţii,

Ea-şi face treaba cu plăcere

Indiferent în ce poziţii. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EVITÂND FRIGUL

Cum prea rece-i e la munte,

Pentru vila de la mare

A făcut pe dracu punte

Şi-a ajuns... tot la răcoare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ANGAJARE PRIN CONCURS

Urmând al vieții noastre curs,

Cu cât mai important e postul,

Din cei înscriși la un concurs,

Intâmplător, câștigă prostul. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

POLITICIANUL NEGLIJENT

O idee nouă-avea,

Însă o lăsase baltă

De pe-o lună pe cealaltă…

Pân’ s-a bălăcit în ea. (VASILE LARCO)

 

DECLARAŢIE DE DRAGOSTE

Nevasta lui e o dulceaţă,

Spre infinit iubirea-i tinde,

Ar strange-o-n braţe-ntreaga viaţă…

Păcat că nu o mai cuprinde. (VASILE LARCO)

 

O NOUĂ ZI

În zori, prin cel semnal sonor,

Tot somnul înspre hău se-ndreaptă,

Doar că un ceas deşteptător

Trezeşte, însă, nu deşteaptă. (VASILE LARCO)

 

PROGNOSTIC

El a ajuns acasă-n pripă,

Ea-l aştepta în pat cuminte,

Cu ochii umezi şi fierbinte…

Simptome clare pentru gripă. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI FAMILIST CONVINS

Se zbate tot mai abitir,

Să aibă locuri fiecare:

Nevasta – locul de parcare,

Iar soacră-sa…în cimitir. (GRIGORE COTUL)

 

ASERŢIUNE FEMININĂ

Apa e izvorul vieţii –

E dovadă foarte clară,

Însă cel al frumuseţii

Este apa micelară. (GRIGORE COTUL)

 

CONSTATARE

Timpul astăzi e probabil

Vremea… e ceva de râs

Fâșul e impermeabil…

Pentru noi toate sunt fâs! (GHEORGHE GURĂU)

 

„PRIMUL” FOST…   

Deși pare un atac

Nu-i decât o simplă joacă

Să ajungi din vila LAC

Într-o casă tip… băltoacă! (GHEORGHE GURĂU)

 

ZIUA ANIMALELOR    

Protest cu exprimări vocale

Se-aud pe stradă-n ritm vioi;

-„Să protejăm din animale”…

Pe care le-am ales chiar noi! (GHEORGHE GURĂU)

 

MARELE  FOST…  

S-a ajuns un mare „fost”

În partid, e mâna dreaptă

Să nu-l deranjăm din post…

Cine știe ce ne-așteaptă! (GHEORGHE GURĂU)

 

RECURS PREZIDENŢIAL

După ce a fost ales

Noi în el ne-am pus speranţe,

Cum şi dânsul foarte des,

Îşi tot pune în instanţe. (VASILE MANOLE)

 

EXCEPŢII

Se întâmplă câteodată

Ca şi unii din juraţi

Să nu aibă „judecată”

Şi să fie…judecaţi. (VASILE MANOLE)

 

A DOUA ŞANSĂ

După un viol ratat,

Un cioban domol din fire,

S-a şi reabilitat

Chiar la reconstituire. (VASILE MANOLE)

 

EVOLUŢIA VEŞMINTELOR FEMEIEŞTI

Cu o frunză ne-a fost dată:

Viţă, brusture, arţar

Şi-acum tot o frunză poartă

Însă numai de mărar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ADMIRAŢIE

Ce oameni buni şi săritori

Sunt la spital. Eu vă spun drept;

Când am plecat mi-au dat şi flori

Pe care mi le-au pus pe piept. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

VINUL POETULUI

Subţire, elegant, cu har,

A fost în viaţă Păstorel

Şi, iat-acum, am în pahar

Un vin ce seamănă cu el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AMÂNARE DE NEVOIE

După-o noapte în spital

Pentru tânăru-nsurat,

Ritualul nupţial…

Toată ziua a durat.  (ELENA MÂNDRU)

 

UNUI SCRIITOR PERFID

C-un nume pus la adăpost,

Hârtii doar mâzgăleşte…mii:

Sub cel real el scrie prost,

Iar sub pseudonim…prostii. (ELENA MÂNDRU)

 

FRATERNITATE ÎNTRE POLITICIENI

E-un angajament fratern

Şi-i respectat cu străşnicie:

Stau împreună în guvern,

Apoi la fel …şi-n puşcărie! (ELENA MÂNDRU)

 

TURIŞTILOR STRĂINI SOSIŢI PE PLAI MIORITIC 

Mai ieri, cu drag, prieteni de festin,

Vă-ntâmpinam, în pragul vechii vetre,

Cu pâine, sare și-un pahar de vin,

Iar azi - modern - cu măști și termometre. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LA INTRAREA ÎN ALIMENTARĂ

NE ÎNTÂMPINĂ PORTARUL  

Cu pistolul pus la tâmplă,

Ca să-i ia temperatura,

Pe-un client - se mai întâmplă-

Să-l dea gata  ... căzătura. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

AVERTISMENT  

Nu vrei să strănuți în mască,

Mâinile să ți le speli?

N-o să te mai doară-n bască,

Ci la jeb și rânduieli. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MOARTEA SUBITĂ A STĂRII DE URGENŢĂ  

Brusc, se-ncheié și starea de urgență,

Deși COVID-ul nu fu pus pe brânci.

Nu poți sta-nchis, halind din abundență:

Mai trebuie să ai ce să mănânci! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PROSTIA NU ARE MARGINI

Constat (pe bună dreptate!)

Că prostul care nu-i fudul,

Dă din gură, dă din coate…

 Pentru că nu-i prost destul! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI SCULPTOR

Statui multe a sculptat;

Remarcat prin armonie,

De nuduri s-a ,,ocupat ",

Cât sa faci o ...galerie! (MAX OPAIŢ)

 

PAGINI DE ISTORIE

S-au perindat la vârf guverne,

Miniştrii seamănă-ntre ei  

Nu la figură, (toate-s terne!),

Mai mult  la...lipsa de idei! (MAX OPAIŢ)

 

NOTA DE PLATĂ

În lumea asta cu femei,

Bărbaţii le ştiu ,,eticheta ", 

 Plătesc o masă câţiva lei,

Iar pentru sex cu ...verigheta! (MAX OPAIŢ)

 

ATENȚIE, MASCULI!

O femeie cu mult har,

Te face milionar;

Dar, există și-un mic dar:

Tu să fii...miliardar. ( DUMITRU BUJDOIU )


DUPĂ STAREA DE URGENȚĂ

El, cu-o bucurie-aleasă

Că e liber la terasă;

Eu, ceva mai abitir,

C-am liber la...cimitir. (DUMITRU  BUJDOIU)


DOUĂ BLONDE LA FEREASTRĂ

 - Ce te uiți, fă, ca la hărți,

Nu te prinzi că e spart geamul?

 - Să nu-i înjuri de tot neamul ?

 L-au spart pe-ambele părți. (DUMITRU BUJDOIU)
 

 FACTURA LA APĂ

Da, se spală românașii,

Și miniștrii și pălmașii,

Va urma triplă factură,

 “Stai în casă, bea și-njură”. (DUMITRU BUJDOIU)
 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bărbat de 47 de ani, sancționat pentru transport ilegal de persoane!

Joi, 28 Martie 2024
126

La data de 27 martie 2024, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit pentru control, pe drumul european E 587, în comuna Frumușica, un autoturism condus de un bărbat, de 47 de ani, d...

Campania antidrog care educă elevii să aleagă înțelept, la Colegiului Economic ”Octav Onicescu” Botoșani (Foto)

Joi, 28 Martie 2024
92

În scopul prevenirii consumului de droguri în rândul populației de vârstă școlară, în perioada decembrie 2023 – iunie 2024, Inspectoratul de Poliție Județean ...

Vești bune de la premierul României: supermarketurile nu vor fi închise în week-end!

Joi, 28 Martie 2024
85

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că magazinele nu vor fi închise în weekend, subliniind că, „din toate semnalele primite din r&aci...