Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXV)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXV)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Spaţiul botoşănean a dat ţării un reper al epigramei româneşti: Păstorel Teodoreanu. Lui i se adaugă, în timp, Vasile Larco, Mihai Haivas, Stelică Romaniuc, Al.D. Funduianu, Dumitru Monacu, Gheorghe Hreapcă, Mihai Cornaci sau Florentin Florescu. Despre Vasile Larco am mai scris însă, cu cât continui să-l citesc, îi găsesc mereu noi valenţe ale valorii sale care îl îndreptăţesc să ocupe, cel puţin în spaţiul moldav, un loc imediat după Păstorel.

Din perspectiva lui Mihai Cimpoi, Vasile Larco se remarcă prin „bonomie moldovenească, crengiană, iertătoare”, aducându-i aminte de „arhetipala expresie „soare cu dinţi”. Dumitru Brăneanu sesizează la Vasile Larco „o vigoare a scrisului izvorâtă din cunoaşterea nemijlocită a obiceiurilor, moravurilor şi comportamentul semenilor, dublat de harul unui spirit critic şi satiric de fineţe şi profunzime”. Cornel Udrea e tot mai convins că Vasile Larco „şi-a maturizat demersul literar faţă de valori morale şi artistice”. Poetul Horia Zilieru vede în autorul în discuţie „un utopic, atunci când crede că prin (h)umor asanează suficienţa, ignoranţa, imobilităţile în limbaj ale analfabeţilor, pseudomodestia etc.”. Constantin Dram vine cu un punct de vedere care  rezonează şi cu o credinţă a mea: „Vasile Larco nu şfichiuieşte până la capăt, nu este virulent, mai degrabă el adoptă poziţia de mijloc a românului  hâtru, bonom…”.  Analizând performanţa estetică a lui Vasile Larco, George Corbu o consideră a fi „dintre cele ce permit acestuia accederea la treptele de sus ale marii arte, poetice în principal”.

Faţă de majoritatea epigramiştilor, care se rezumă la a fi constatatori, Vasile Larco este, în plus, şi un moralist, aspect care, din punctul meu de vedere, înnobilează creaţia sa epigramistică. Convins că omul din proximitatea lui are puterea  de a-şi şlefui acţiunile folosindu-se de raţiune, crede că epigrama lui vine în ajutorul acestuia şi de aici tonul molcom ca stil, dar şi credinţa unora că este un utopic. Vasile Larco s-a adecvat perfect arhitecturii generale a lucrurilor (poezie, proză umoristică, epigramă, poezie pentru copii, monografie selectivă, autor de prefeţe, membru al unor uniuni şi societăţi, cetăţean de onoare al unor localităţi, bun comunicator), întărindu-mi convingerea că e conştient de menirea sa: aceea de a contribui la desăvârşirea legii generale a universului prin care dacă Dumnezeu a creat lumea, noi trebuie să continuăm creaţia exact prin harul prin care ni-l dă aceeaşi divinitate. Din această perspectivă, Vasile Larco îşi susţine creaţia prin patos în sensul definit de Sorin Lavric ca semn al solidarităţii autorului cu ideea căreia îi dă glas,  ca  dovadă  clară că a gândi înseamnă a lua atitudineO şi spune  Vasile Larco pe prima pagină a cărţii sale, „Nada râsului”: „Epigramele din această carte reprezintă forma concentrată a creaţiilor mele literare scrise în ultima vreme – romane, poezii, proze scurte umoristice etc. – venind, prin aceasta, în sprijinul cititorilor: Fiind pe fapte bune pus, / Dar şi cu preacurate gânduri, / Eu tot ce am avut de spus / Am rezumat în patru rânduri!”

Patosul lui Vasile Larco nu este unul deplasat. Îl sesizez ca fiind unul al lucidităţii şi adevărului, în direcţia  în care Tudor Vianu i-o atribuia lui Caragiale. Mai mult, patosul lui Vasile Larco nu este unul pretenţios. El vine dintr-o naturaleţe specifică lui, cu un amendament când este vorba despre ţară, ţărani, personalităţile neamului, oamenii simpli. Baza societăţii noastre amăgită, furată, dusă cu vorba, sărăcită şi permanent lăsată departe de condiţia umană adecvată, fac din Vasile Larco un însufleţit, patosul său ieşind din reperele naturale pe care i le-a insuflat solul mustind de genii  al Botoşaniului. Atunci, ca şi alţi epigramişti , el propune „soluţia Eminescu”,  pe care Ştefan Dumitrescu, într-un studiu dedicat romănimii, o numea „soluţia educaţională Ţepeş”, una specifică celor cu un patos avântat: Românii: „Sunt un popor de gintă dacă, / Energici, dornici de cultură / Şi cu oricine se împacă… / De nu-s „călcaţi pe bătătură”!”; Portret: „Ţăranu-i fire harnică şi calmă , / Trudeşte viaţa-ntreagă pe ogoare / Şi-n ale sale bătături din palmă / Se vede bogăţia din hambare.”;  Îndemn naţional: „Lupta-vom ca pe metereze / Să ştim de vechile hotare / Şi n-or să ne îngenuncheze… / De vom rămâne pe picioare!”;  Luceafărului poeziei Româneşti: „Ai luminat o lume-ntunecată, / Dar în final efectul m-a surprins; / Că-n viaţa asta veşnic agitată, / De mulţi nici chiar lumina nu s-a prins!”

Cu gândurile exprimate mai sus am citit o altă carte a lui Vasile Larco, intitulată „Careul de ispite” (Editura „Rocard Center”, Iaşi, 2012). Careul de ispite îl constituie femeia, bărbatul, banul şi vinul: Femeia pe pământ e sfântă / Bărbatu-i cel ce-o ocroteşte, / Iar banul insistent încântă / Atunci când vinul ameţeşte.”.  Toate sunt prezentate într-o viziune epigramatică, observaţiile fiind fin moralizatoare, dominant fiind patosul controlat, domol aş zice: „Cartea scrisă de mulţi ani, / Ce-i în faţa dumitale, / Nu-i evaluată-n bani, / Ci-n valori sentimentale!”

Conceptul de ispită poate fi descoperit în arhitecturile literare ale tuturor scriitorilor.  Îmi vin la îndemână câteva exemple pe care degustătorul de texte ce sunt le-a descoperit mai recent: Cornel Moraru demonstrează că la Mircea Vulcănescu conceptul de ispită stă în relaţie ce conceptul de vreme, afirmând categoric faptul că „vremea şi ispitele se determină reciproc în fiecare clipă”. Emil Cioran a scris  „Ispita de a exista”, la mai toţi există şi o ispită a lecturii, aşa cum la mulţi artişti există o ispită erotică. Oricum şi oriunde am identifica-o, ispita se află într-o permanentă relaţie, pornind de la diadă şi continuând cu triada, tetrada, pentada etc. Ispita lui Vasile Larco  face jocurile într-o tetradă (femeie, bărbat, bani, vin), un patrulater relaţional în care, atât pe laturi cât şi pe diagonale, fiecare ispiteşte pe fiecare: Cu gândul la femei: „Dintre-atâtea frumuşele, / ce enigmele dezleagă, / Oare câte dintre ele  / Pot să tacă-o oră-ntreagă?”;

Sfera cunoaşterii: „Bărbaţii toţi sunt iubăreţi, / Dar pot să mai repet ideea: / Având „românul şapte vieţi”, / În ultima cunosc femeia.”; Dragostea nu moare: „În cimitirul din apropiere, / Păşea, încet cernită pe alei; / Cu soţu-a fost la ultima vedere, / Dar şi la prima cu amantul ei.”; Dictatura banilor: „Pe pământul strămoşesc, / Cu bogaţi şi cu săraci, / Banii permanent vorbesc / Şi tot ei te fac să taci”;  Căsătorie din interes: „Acolada peste ani / Prinde-un fapt primordial: / Greu e să te scalzi în bani / Fără să te-neci la mal!”; Precept bahic: „Uşoară-i viaţa, ca o spumă,

E totul clar, măreţ, frumos, / Când greul vieţii-l iei în glumă / Şi numai vinu-n serios!”.

Apărută în colecţia liliput, cu portretul lui Vasile Larco  în graficele realizate de  Alexandru Clenciu, Virgil Tomuleţ, Maria Arhire, Mihai Pânzaru-PIM, Ştefan Popa-POPAS,, Ioan Szilveszter, Gheorghe Bejenaru, Aurelian Şuţă şi Leonte Năstase, e bine să ţinem cont de „Gândul” de început al epigramistului: „Vreau să spun de la-nceput, / Şi în termeni literari: / Cartea-n formă liliput / Se-adresează celor mari!”,   cât şi de mesajul trimis „Dragului cititor”: „Placheta să v-o dăruiesc / Spre dumneavoastră mă îndrept / Şi-aş vrea să o păstraţi, firesc, / În buzunarul de la piept!”. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

CONCUBINAJ

Răceala asta, de vreo lună,

Mă ţine-ntruna sub asalt,

Iar eu, fiind o gazdă bună,

                    Îi ţin de cald. (GRIGORE COTUL)

 

RĂCEALA MUZEI

Fiind lipsit total de aspiraţii,

Spre ceruri îmi îndrept acum glasul,

Dar singurele mele inspiraţii

Le am atunci când se desfundă nasul. (GRIGORE COTUL)

 

NEDUMERIRE

Şcolile s-au tot închis,

Totuşi, care e misterul,

Că-i târziu şi n-au decis

Să închidă ministerul? (GRIGORE COTUL)

 

ANGAJAMENTUL UNUI ALES

Interpelări pe teme „şoc”

S-a angajat să facă

Şi-n toate, fără echivoc

A reuşit… să tacă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PENTRU EVITAREA ABUZURILOR

Guvernu-adoptă, eficace,

Pe-o perioadă foarte lungă,

Măsuri menite a ne face

Să n-avem nici un ban în pungă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

VOTĂM SCHIMBAREA

Dorind s-avem o altă viaţă,

Votând schimbarea, nu cu hoţii,

Progresul s-a văzut pe faţă,

C-am devenit livizi cu toţii. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

BĂRBATUL

Puternic, fire curajoasă,

Mai mult sau mai puţin dotat,

Ca soţ dă şi cu pumnii-n masă…

Atunci când iese de sub pat. (VASILE LARCO)

 

MODESTIE FEMININĂ

Femeia-n viaţa asta cu tumult,

E-activă, permanent în vervă,

Ea de la viaţă nu pretinde mult,

Dar Domnu-i dă şi de rezervă. (VASILE LARCO)

 

 

RĂSUNETUL BANULUI

Banul e-o monedă veche,

De la om la om se plimbă,

Sună bine la ureche

Şi dezgheaţă orice limbă. (VASILE LARCO)

 

NEDUMERIRE BAHICĂ

Eu nu mai ştiu ce se petrece,

Zicea clientul nou venit,

Ajuns aici la Bolta Rece,

Prea repede m-am încălzit!

 

CUM NE VOR SCĂPA GUVERNANŢII DE CRIZĂ  

Ne vor scăpa fără temei,

Dar am o bănuială,-n fine,

Întâi se vor scăpa pe ei

Şi asta nu miroase-a bine! (GHEORGHE GURĂU)

 

CREŞTINEASCĂ 

L-auzi spunând pe câte-un sfânt:

Precum în cer şi pe pământ;

Iar păcătosu-ntrebător

Ce rost mai are ca să mor?!... (GHEORGHE GURĂU)

 

CONDUCĂTORULUI IUBIT 

În cercul lui de doipier

E ţara-ntregă-un şantier,

Că i-a ieşit mulţimea-n cale

Cu târnăcoape, furci, cazmale!…(GHEORGHE GURĂU)

 

 

MEDITATIVĂ  

E toamnă iar şi-n Dealul Morii

Stă Gâgă meditând avarii;

„În Ve ne pleacă iar cocorii

Şi-n Ro se-ntorc… parlamentarii! (GHEORGHE GURĂU)

 

O VEDETĂ DE TELEVIZIUNE

A LANSAT O CARTE DE BUCATE

Ţi-arată Andreea,

De eşti mai molâu,

Ce poate femeia,

Cu poalele-n brâu! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CELIBATARII AU SPERANŢA

DE VIAŢĂ MAI MICĂ

Un studiu-i scris cu mult temei

Şi clar ca o papală bulă!

Într-adevăr, făr` de femei,

Speranţa vieţii este nulă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

GENEROZITATE RURALĂ

Când ginerică l-a rugat

Să-I dea o palmă din tzarla,

Bătrânul generos i-a dat

Nu una, ci vreo câteva. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

STAREA DE VEGHE  

Când vezi c-a adormit iubita

După momentul de extaz,

Fii pregătit, că ea-i ispita,

Ce vrea să te găsească treaz. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

EPITAF UNEI IUBĂREŢE 

Mulţi bărbaţi o pomenesc

Şi mereu îşi amintesc

Că-i plăcea amoru-n doi:

                Ea şi... noi! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

NOROCUL ÎNCEPĂTORULUI  

Căzând cu-o fată în păcat,

Aceasta mult l-a ajutat,

Încât acum de la iubeţe

El nu mai are ce să-nveţe. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

DUPĂ VOT 

Nu mă priviţi suspect,

Morala nu o sorb:

Eu am votat corect,

Ca tot românul... orb. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEMAGOGIE  

Ne-a vorbit pe şleau

Când a candidat:

- Binele vi-l vreau!

După vot l-a luat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MARTOR LA PROCES  

Să evit o anasână

Am găsit ac de cojoacă:

El din gură o să tacă

De-i dau banii pe sub mână. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIVORŢ

Intră zglobie-n viaţa mea –

Un fluturaş cu-aripi fragile;

Dar cum s-o scot acum din ea

Când are peste-o sut` de kile?! (ION DIVIZA)

 

LA TRIBUNAL

Minciuna, acuzată de viol,

Distrusă-şi înfrunta judecătorul,

Văzând în preajmă Adevărul gol

A exclamat: „El e violatorul!” (ION DIVIZA)

 

SCRISOARE DIN RAI

În rai e bine, n-ai de furcă

Precum aveai cu potentaţii,

Dar tot mai bine se descurcă

Tot ei, căci au şi-aici relaţii… (GHEORGHE BÂLICI)

 

MEMORIE COLECTIVĂ

Ştie şi acum poporul

Cât de tare e lovit,

Când nu vrea cu binişorul…

Să devină fericit. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI INSTRUMENTIST

A falsificat un ton,

Promovând discret hoţia,

Dar când el sufla-n trombon,

Altul i-a suflat soţia! (ELENA MÂNDRU)

 

REZOLVAREA UNEI COCHETE

Duduia-ntruna-i la oglindă,

Deşi-i gunoiul până-n grindă,

Dar un constructor a adus

Să-i mute grinda mult mai sus. (ELENA MÂNDRU)

 

UNOR STUDENTE PETRECĂREŢE

Prin nopţile pierdute-n baruri,

Cu sâni descoperiţi şi fund bombat,

Restanţe numeroase-aţi adunat,

Sperând să le luaţi cu-ascunse « daruri ». (MIHAI HAIVAS)

 

ECOLOGICĂ

Cum n-are gloanţe şi nici armă,

Când poluarea avansează,

Natura  ne avertizează

Trăgând semnalul de alarmă. (MIHAI HAIVAS)

 

EVOLUŢIE

Delatorul « Ion »,

Devenit senator,

E acum un « pion »

Doar de bani strângător. (MIHAI HAIVAS)

 

CULTURA LA SATE

Straşnică i-a fost ideea

Când s-a întovărăşit,

El a cultivat femeia

Tot luând-o la prăşit. (VASILE MANOLE)

 

BINEFACERE RĂSPLĂTITĂ

A făcut şi el un bine

Doar la una, doar o dată,

Mulţumită ea susţine,

Că de-atunci el e şi tată. (VASILE MANOLE)

 

FRICA DE ÎNTUNERIC

Când soţia-i schimbul trei

Stau cu teamă-n lipsa ei,

Sting şi-aprind atunci lumina…

Să semnalizez vecina. (VASILE MANOLE)

 

S-A SUPĂRAT…

S-a supărat pe mine Sfântul Petru,

Din Rai m-a izgonit în şuturi.

Pe visul meu e praf de-un centimetru,

De când tu nu mai treci să-l scuturi. (GIREL BARBU)

 

PROMOVĂRI FAMILIALE

Încet, în căsnicia lor,

Au promovat, cum să vă spun,

De la « dulce puişor »,

Ajungând la « porc bătrân ». (GIREL BARBU)

 

UN TARAS BULBA DE-AL NOSTRU   

Orban (Ludovic, nu Victor),

Cum cădea vertiginos,

I-o tăié bravului líctor:

„Eu te-am pus, eu te dau jos!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FUGA-I RUŞINOASĂ, DAR E SĂNĂTOASĂ    

Când s-a prins și Țuțulică

Că la vot trece, nu pică,

Mai s-o facă în izmene

Și-a tulit-o-n buruiene.(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CORONAVIRUSUL LE-A DESCHIS

OCHII GUVERNANŢILOR    

Nu purtau mănuși, măști, fracuri,

Dar jucau o mascaradă.

Azi, cu ele,-n noi atacuri,

Vor salva-o, flota,-n radă? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

RAFTURI GOALE ÎN ALIMENTARE   

Au cărat, bată-i pustia,

De băut și de mâncare,

C-au ras tot, pân' și hârtia

De igieni(nici)zare. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

NU-S LUMÂNĂRI ÎN MAGAZINE?  

Coronavirusul tontol

De-o fi cumva să te doboare,

Ți-e gata sacul cu formol.

La ce-ai mai vrea și-o lumânare? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FERIŢI OCHII, CA FEMIDA  

Te orbesc - ca norii cirrus -

Nurii-n salt de baiadere?

Prócletul coronavirus

Se transmite la vedere! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

UNUI POLITICIAN 

Vazand c-ai ajuns pe val,

Mi-a căzut deodată fisa:

Dumneata esti vertical ,

Cum este ...Turnul din Pisa! (MAX OPAIŢ) 

 

INFORMAŢIE 

Zghihara si Bohotin,

(Vă spun asta de la alţii!?),

Fac mereu bine din plin

La femei ...cand beau bărbaţii! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI INFIDEL

A trait, minţind nevasta,

Multă vreme în păcat

Şi-a sfârşit, de data asta,

 ,,IERTAT "...dar neîmpăcat! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI CRITIC 

Notorietatea, dragă,

Nu vine din critică ,

Bine-ar fi să mai aleagă 

Altă pildă biblică! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI NESERIOS 

A crezut că-i merge treaba

Şi că va bea aldămaşul,

Dar a aşteptat degeaba…

Oricine-şi  găseşta naşul! (MAX OPAIŢ)

 

VREMURI DE CRIZE
Zilnic vezi atâtea drame,
Nu-ți arde de epigrame,
Politruci porniți pe jafuri;
Te gândești la epitafuri. (DUMITRU BUJDOIU)


FRICA POLITICIENILOR DE COVID
Nu din respect pentru alții,
Ci, din motiv medical,
Văd acum și guvernanții
Cum arată un spital. (DUMITRU BUJDOIU)


NOUA URĂ(ARE) ÎNTRE VECINI
De capră-au uitat vecinii;
 Își transmit acele, spinii,
Printr-o urare discretă:
“Vedea-te-aș în izoletă!” (DUMITRU BUJDOIU)


CARANTINĂ-N...ȘIFONIER
M-a prins COVID la vecină,
Și-am intrat în carantină;
De virus încerc să scap,
Dar, de soț, intru-n dulap (DUMITRU BUJDOIU)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

65 de candidaţi s-au înscris pentru posturile de asistenţi medicali la Spitalul Județean Mavromati ca să lupte cu Covid - 19

astăzi, 20:19
785

Reprezentanții Spitalului Județean Mavromati au scos la concurs 20 de posturi de asistenţi medicali debutanţi, cu postliceală, 20 de infirmieri şi cinci îngrijitori.Ceea ce a atras do...

Efectele nevăzute ale izolării. Violență domestică în creștere, dar mai puțin semnalată. „Cum să sun la ambulanță, când la spital sunt cazuri de coronavirus?”

astăzi, 19:08
383

Nu există niciun manual care să le spună guvernanților ce consecințe vor avea măsurile de carantină și izolare. Liniștea, străzile goale, viețile puse pe pauză amenință nu doar cu un val...

Dosarul medicului infectat cu Covid, care și-a sfidat colegii din Spitalul Județean, a fost preluat de Parchet

astăzi, 18:44
1586

Miercuri, 8 aprilie a.c., Parchetul de pe lângă Tribunalul din Botoşani a preluat dosarul penal privind infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”, referitor la un m...