Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXIX)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXIX)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXIX)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Maria Panciuc-Bucătaru a fost profesoară de logică, filozofie şi ştiinţe economice la mai multe licee şi gimnazii din Botoşani. Din 1974 până în 1986 a fost muzeograf (secţia de  artă) la Muzeul Judeţean Botoşani.  Mulţi ani a fost şi director al acestei instituţii. Paralel cu aceste activităţi profesionale a publicat în „Clopotul”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Amfitrion”, „Hierasus” precum şi în anuarele unor muzee din ţară. Maria Panciuc-Bucătaru a coordonat şi îngrijit Anuarul „Hierasus”  al Muzeului din Botoşani, a realizat cataloage ce priveau viaţa şi opera unor personalităţi artistice ce aveau legătură cu Botoşani (Marcel Olinescu, Petru Remus Troteanu, Emilia Sărăţeanu, Aurel Mărculescu, Nicolae Popovici-Lespezi, Andronic Ţăranu şi alţii). Autoarea cărţii în discuţie ne-a pus în faţă, cu ani în urmă, şi o serie de interviuri remarcabile dintre care mi le amintesc pe cele cu Puia Rebreanu sau cu Aurel Bordenache. A organizat tabere pentru artiştii plastici şi celebrele „Ateliere” cu acţiuni de perfecţionare în organizarea timpului liber. Concomitent, Maria Panciuc-Bucătaru a publicat 7 cărţi de poezie, 7 romane, 2 cărţi de corespondenţă, un jurnal, 4 volume de însemnări şi o carte de interpretare a viselor. Lor li se adaugă „Epigrame…şi nu prea” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2017). Aflată într-un permanent contact cu lumea înconjurătoare şi prin neastâmpărul creator de care este dominată, nu şi-a pierdut niciodată simţul umorului. Din această perspectivă, cartea debutează cu o „incertitudine” a autoarei: „Cum să râzi în epigramă, când viaţa toată e o dramă şi ori de unde a-i apuca, dai şi de figura ta?” Şi să nu uităm că asta o spune un fost manager! De nicăieri, din carte, nu transpare vreun sentiment de superioritate. Intuiesc faptul că Maria Panciuc-Bucătaru, interacţionând cu mulţi oameni, şi-a dat seama că unele norme sociale sunt încălcate sistematic şi simţea nevoia să ia atitudine. A luat prin romanele scrise, prin jurnal şi prin însemnările  scoase la lumină. Şi a făcut-o destul de bine. A vrut s-o facă şi prin epigramă, dar nu prea i-a reuşit şi, de aici, şi forma titlului exprimat prin sintagma „epigrame…şi nu prea”. Probabil fiindcă umorul său este unul jucăuş, care n-ar fi atât de rău dacă s-ar respecta cât de cât principalele ingrediente pe care le cere epigrama de azi. Spre exemplu, epigrama în care doar două versuri  rimează, în timp ce celelalte două să nu respecte această regulă, nu mai este acceptată. Se folosea pe vremea lui  A. C. Calotescu-Neicu, astfel că antologia pe care a conceput-o împreună cu N. Crevedia este plină de astfel de creaţii. Astăzi pretenţiile sunt mult mai mari şi, vorba intransigentului epigramist Mihai Haivas, intervin „chestiuni de subtilitate” care, zic eu, le mai scapă şi marilor epigramişti de azi.  Cam atât am putut selecta din noianul de pagini: Lui Borcea:  „Anul acesta-mi este greu / Aş vrea recensământ pe bune, / Poate pot afla şi eu / Copiii ce-s făcuţi de mine.”;  Bârfa!: La moara ţaţei Dimitrina / Se „macină” din zi în noapte / Dar acasă cu făina / Pleacă numai cine poate!”;  Unei domnişoare: „A venit la Vama Veche / Ca să-şi caute pereche. / Până i-a-ncercat pe toţi, / A fugit cu nişte hoţi.”;  Unui plimbăreţ: „Gându-ţi este la plecare / Cât este vara de mare, / Iar când iarna se aşează / Mintea iar îţi hibernează.”  În rest, vorba autoarei, scrisă la pagina 213: „Aşa de pueril gândim, parcă suntem nişte copii. Ne ţinem numai de năzbâtii şi vorbim numai prostii”. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

MUNCA ÎN DEMOCRAŢIE

Munceşti, ca omul, câte-un pic,

Atât cât necesar îţi pare,

Dar, ca să nu mai faci nimic,

Simţi că nu ai calificare… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CARUL CU PROŞTI

Când avem un nou scrutin,

Carul ăsta îl invoc,

Căci, oricât ar fi de plin,

Tot se mai găseşte-un loc… (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PARVENIT

Venituri multe şi murdare

Le ţine-n cont peste hotare,

Ca să vedem că lui îi pasă

De curăţenia de-acasă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

CONSTATARE

C-ajunse cinstea de ocară,

Am constatat în cazul meu

Când am fost dat de şef afară,

Deşi eram... cinstit mereu! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CRITICUL

Când te prezintă el, alesul,

Şi crezi că-ţi face o favoare,

Nu-i sigur că atingi succesul,

Dar sigur e că ai... valoare!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

FĂRĂ COMPLEXE

De sine-i mândru și se știe,

E cult și fără-nvățătură,

Că a citit orice hârtie

Cu care se ștergea la... gură. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ALESUL GHINIONIST

Să candideze el s-a pregătit,

De multă vreme şi destul de bine,

Dar ghinionul nu l-a ocolit:

S-a-mbolnăvit de laudă de sine. (VASILE LARCO)

 

PRENUME IDEAL

Acum ca-n vremea cea trecută

Afirm cu toată cutezanţa:

Că fata cea mai cunoscută

În România e…Speranţa. (VASILE LARCO)

 

LEGI ŞI LEGI…

Legi mai multe-au fost întruna,

Cam cât peşte are balta,

Dar să se respecte una,

E nevoie de o alta. (VASILE LARCO)

 

TRAC

Văzând bolnava de ficat,

 Inertă, stând pe masă,

Chirurgul nou a exclamat:

Băieţi, o tai acasă! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

SENSIBILITATE

La noi, când stam cu masa-ntinsă,

Am zis: te-ai îngrăşat un pic;

Soţia n-a răspuns nimic,

Dar soacra s-a simţit atinsă… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NAIVITATE

Îmi spune un amic, sardonic,

Vorbindu-mi despre prima-mi fată:

Pe tine te iubea platonic,

Pe alţii îi iubea…pe plată. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NEÎNŢELEGERE ÎN FAMILIE   

Mi-au spus-o soaţa, musafirii

Că nu prea am darul vorbirii,

La medic nu pot să mă duc…

Eu pot vorbi, dar… nu apuc! (GHEORGHE GURĂU)

 

CHEFLIUL PE DRUMURI  

Afară-i ploaie şi-i prăpăd

Că nici pe unde merg nu văd

E ceaţă-n cele patru zări…

Da bine că-s doar trei cărări. (GHEORGHE GURĂU)           

 

FELICITARE 

Sunt aici, la o cascadă

Însoţit de-a mea consoartă

Soacră-mea mai jos se scaldă

Fericită-n Marea… Moartă. (GHEORGHE GURĂU)

 

PRIMIŢI CU URATUL 

Copii sărmani, primiţi în tindă

Cum estre datina la noi

Azi vin cu câte o colindă…

Şi mi te (f)ură mai apoi. (GHEORGHE GURĂU)

 

SOLUŢIE  

Când dracul n-a mai avut spor

Să ne facă viaţa acră

Şi-a inventat un ajutor:

Şi de-atuncea avem soacră. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

RUGĂMINTE  

Ca să nu mă mai frământ

Fă-mă, Doamne,-o zi pământ

Şi lasă-mi deschisă o pleoapă

Să văd şi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIALOG  CLIENT-CHELNER   

-Nu-mi place cum m-ai servit,

Vreun client ai mulţumit?

-Au trecut pe-aici destui

Şi-au plecat cu toţi... sătui. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DESTIN

Când i-a ghicit despre căsătorie,

Ţiganca i-a şoptit c-o mutră acră:

Îi vei jura credinţă pe vecie

Şi zilnic o vei înjura pe soacră! (GRIGORE COTUL)

 

LEGISLATIVULUI

După umila mea părere,

Se doarme-n parlament fără sfială,

Că lungul drum înspre putere,

Se pare, i-a umplut de oboseală. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI ŞOFER

Deşi  ajuns în frunte

Şi mândru că-i şofer,

A fost învins la puncte

De Codul Rutier. (GRIGORE COTUL)

 

BANII ŞI CIORAPUL

Bogătanul fără cap

Ţine banii la ciorap,

“Banii n-au miros”, declară

…Dar ciorapul te omoară! (ION DIVIZA)

 

LANŢUL CĂSNICIEI

Scăpat din ghearele soţiei,

Alerg la blândul meu dulău:

Ia, frate, lanţul căsniciei

Şi lasă-mă să-l port pe-al tău! (ION DIVIZA)

 

MODA MINIFUSTELOR

Azi pe stradă, m-am convins,

Nu poţi trece fără riscuri:

Moda mini a atins

Cele mai înalte…piscuri. (ION DIVIZA)

 

DURERILE IUBIRII

Nebuni o lună ne-am iubit

De mă durea şi-n encefal

Şi-ultima oară ne-am privit

Făcând injecţii la spital. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

BĂRBĂŢIE

Chiar de pe vremea cu minerii

MI-am dovedit că sunt bărbat,

Căci mă tot bat cu scutierii…

Mai bine spus, ei mă tot bat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TIMPUL SĂRUTĂRILOR

Sărutai cu-atâta har,

Că-nfruntam canoanele;

De un timp sărut mai rar,

Şi doar, strict, icoanele. ( MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI BEŢIV INCURABIL

Simţind că vinu-i o tortură

Şi n-are leac de vindecat,

El s-a “lăsat” de băutură,

Zicând: doar “una”…şi-am plecat! (ELENA MÂNDRU)

 

DORINŢA UNEI VIITOARE SOŢII

DE-aş avea un bun confort

Şi mulţi bani de târguieli,

Soţul, mi-aş scuti de-efort,

Iar pe-amanţi de cheltuieli! (ELENA MÂNDRU)

 

PUTERE CREEAZĂ DEPENDENŢĂ

Cei din fruntea naţiunii,

De nu-s judecaţi la rece,

 Îşi pierd “uzul raţiunii”

Şi cam uită să mai plece. (VASILE MANOLE)

 

INFORMATORUL

Secretele oricât de multe

La dânsul sunt tradiţie,

Că musai vrea să le asculte

În primă audiţie. (VASILE MANOLE)

 

ŞEFA

E o fire înţepată

Ce dă ordine mereu…

Azi era cam dezumflată

Căci am “înţepat-o” eu. (VASILE MANOLE)

 

ANTIDOT FORTE COVID-ULUI 

Dughesc vodcă și zolg mâlul

Lukașenko și-un gepid:

- Noi, fentând chiar Cernobâlul,

Să ne temem de COVID?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PE AEROPORTUL DIN CLUJ  

Se-mbulzesc parcă-s la moaște

La chemarea unei hoaște,

Uitând, bietele rădaște,

De COVID, de buni, de Paște. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

HALAL STARE DE URGENŢĂ 

TOBĂ DE OBEDIENŢĂ 

Bieți beșlii și biet beșleagă,

Cum mai știu a face sluj,

Dar nu știu cum țara-ntreagă

S-a teleportat la Cluj!... (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LE-A TRECUT DORUL DE CASĂ  

Au ieșit din carantină,

Dar nu vor în sat să vină:

Le-a promis doamna Merkél

Că le-a pus de-un sparanghel. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FERMIERII NEMŢI ÎŞI ALEG LA SOSIRE

LUCRĂTOARELE SEZONIERE ROMÂNCE 

DE PE AEROPORTUL DIN

Le măsoară ca-n obor

De au bicepși și figură,

De n-au pană la motor,

Dacă au toți dinții-n gură... (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PE PIAŢA INTERNAŢIONALĂ

A FORŢEI DE MUNCĂ 

Exportăm brațe de muncă

În chintale - la poruncă

Și aducem unul, pal,

Din Vietnam sau din Nepal. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PRELUNGIREA CARANTINEI

Încă-o lună să suport ?

O să mă apuc de sport;

Tot zice soacra : “nebunul”,

O să fac cu ea ... K-1 (DUMITRU BUJDOIU)

 

AFTER COVID

Dezastru-n economie,

Iar votam corupți, hoție;

Vom scăpa de pandemie,

Mai greu, însă, de prostie. (DUMITRU BUJDOIU)

 

GEST FRUMOS, PIOS ȘI CU FOLOS AL UNOR PRIMARI

ARGEȘENI, DE A DUCE LUMINA ÎNVIERII ACASĂ LA SĂTENI

În vremea dură, de jelanie,

Dai și ulei, dai și făină;

Dar, cel mai ieftin, dai lumină;

Ei, asta da sfântă campanie ! (DUMITRU BUJDOIU)

 

DUPĂ O NOAPTE DE SEX

- Ce leafă ai, bă, Ilie ?

- Ei, m-apropii de o mie,

Dar ce-ți veni, Maricică ?

- Vreau să știu dacă-i tot mică. (DUMITRU BUJDOIU)

 

PE PATUL DE MOARTE

- Dragă, până mâine-n zori

Plec, dar spune-mi adevărul :

M-ai înșelat și cu vărul ?

- Dacă-ți spun și tu nu mori ?! (DUMITRU BUJDOIU)

 

DISTANŢARE SOCIALĂ

Distanţarea-i o poruncă,

Tuturor acum le pasă,

Angajatul stă la muncă,

Patronul, în schimb, acasă! (MAX OPAIŢ)

 

PERICOLUL STRĂZII

Vin Sărbătorile de Paşte,

Oameni sunt, azi, destui pe stradă,

Cu mască  nu-i poţi recunoaşte…

Nu ştii ce au ei la ...,,mansardă"! (MAX OPAIŢ)

 

SĂRBĂTORI CU ...PROBLEME

Se bat şi astăzi cei aleşi,

Dar cum au masca pe figură,

Nu poţi să ştii de-s înţeleşi…

Ar vrea să ducă ei ...prescură! (MAX OPAIŢ)

 

ASIMPTOMATICA PROSTIE

Bine-i să nu te pui cu prostul

Că are mintea odihnită;

Orice conflict nu-şi are rostul,

 Căci prostu-i prost şi nu te uită! (MAX OPAIŢ)

 

UNOR PARLAMENTARI 

Parlamentarii poartă mască,

 Nu doar la noi, ci peste tot.

 La noi, sunt unii gură-cască,

 Nu dau în brânci, dar dorm cât pot! (MAX OPAIŢ)

 

LUI ALEXANDRU CLENCIU

Când îl văd sosind pe Clenciu

Îmi arunc cât colo trenciu’,

Fiindcă ştiu că n-o să plouă

Cu vreo epigramă nouă! (ION ACSAN)

 

UNUI PICTOR ÎNCEPĂTOR

Între tine şi Rembrandt,

Un contrast îmi vine-n gând:

El e pictorul flamand,

Tu eşti pictorul flămând!... (DUMITRU IOAN ALBOTĂ)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mesaj emoționant transmis absolvenților laurieni de conducerea Colegiului: „Veți pleca fără prea multe fotografii de final de an, dar noi credem că nu plecați fără nimic”

astăzi, 15:41
432

După săptămâni întregi de studiu online, elevii claselor a XII a au încheiat vineri, 29 mai, un nou capitol din viața lor, îndreptându-și pașii, ușor dar sigur, sp...

Încă 11 botoșăneni vindecați de coronavirus. Numărul celor autoizolați crește

astăzi, 15:23
187

Până sâmbătă, 30 mai, potrivit datelor centralizate de către Direcția de Sănătate Publică, la nivelul județului Botoșani, dintre cele 750 de persoane au fost testate pozitiv cu C...

La Curtești a început campania electorală? Șeful ARR Botoșani, Florin Plian, acuzat că folosește mașina de serviciu pentru a-și rezolva problemele la păstrăvărie

astăzi, 15:22
362

Noul director al filialei locale ARR, Florin Plian, pare să fi devenit ținta preferată a fotografilor amatori de la Botoșani.La nici o săptămână de la data la care a fost numit &icir...