Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
De departe, epigramiÅŸtii sunt cei mai liberi. Ei se miÅŸcă printre cei care locuiesc AICI unde, după cum spune Gellu Naum, „lucrurile au centru de greutate”. Libertatea aceasta este ÅŸi principala cauză care face să nu fie bine văzuÅ£i de unele categorii umane, politicienii fiind cei care îi urăsc cel mai mult. Deseori, epigramiÅŸtii evadează în zona lui ACOLO, rondelul fiindu-le cel mai la îndemână. Când apelează la sonet sau haiku, deja li s-au deschis o poartă DINCOLO unde, spune acelaÅŸi Gellu Naum, „se renunţă la centrul de greutate”, cu alte cuvinte îÅŸi face prezenÅ£a poezia în forma ei pură. ConÅ£inutul cărÅ£ii „Genuri sărite” (poeme ironice, Editura „Ars Longa”, IaÅŸi, 2017) ne relevă un autor, Mihai Batog-Bujeniţă, ca fiind degetul arătător al lui Diogene. Umblă prin IaÅŸi ÅŸi pe aiurea cu lampa aprinsă a genurilor umoristice (e drept, alese pe sărite!) pentru a găsi un om cinstit. Îl găseÅŸte rar ÅŸi aceluia îi dedică un madrigal. Cei mai mulÅ£i sunt amoraliÅŸtii, acei care prin „filozofia” lor sunt percepuÅ£i ca susÅ£inători ai imoralităţii. Pentru ei argumentele de natură generală nu au valabilitate, sunt destul de ÅŸterÅŸi când vine vorba de cinste, capriciile afective sunt puse la baza acÅ£iunilor ÅŸi intereselor lor ÅŸi apelează foarte des la comparaÅ£ii autolaudative:
MORAL VS. IMORAL
Deşi nu-i vorbă din popor
Am să v-o spun foarte direct:
Să fii moral nu e uşor
Când imoralul e erect!
Mihai Batog-Bujeniţă nu-i iartă ÅŸi alcătuieÅŸte o carte în care epigramele, rondelurile ÅŸi sonetele se supun efectelor „oglinzilor vivante” în accepÅ£iunea impusă de Dumitru Å¢epeneag, aceea de a-i prinde în diferite unghiuri ÅŸi perspective:
AVOCAT AL MAFIEI
Acesta-i adevărul gol:
Onoare n-am ÅŸi nici salariu;
Am doar la tâmplă un pistol
Ce ţine loc de onorariu.
DILEMA UNOR POLITICIENI
Când simÅ£i că eÅŸti nefericit
Iar viaÅ£a face pe nătânga
Nu-i greu să fii chiar mulţumit
De-o faci cu dreapta ori cu stânga.
TARE DE CARACTER
Spun şi tare-aş vrea s-audă
Căci nu-i chiar nici un mister:
El e tare-n caracter
Precum e o cârpă udă.
DECLARAÅ¢IE
Dorind să fie deputat
Un domn oier proeminent
Cu mult aplomb a declarat:
O fac de oaie-n parlament!
REMANIERE GUVERNAMENTALÄ‚
Prezentă numai pe-o hârtie,
Doar o idee-ar incuba
Miniştri patruzeci să fie,
Ca-n basmul cu Ali-Baba.
În general, tot ce propune autorul în această carte nu permanentizează funcÅ£ia estetică, ponderea fiind dată de funcÅ£ia etică. Fiecare secvenţă, fie epigramă, rondel sau sonet pune în evidenţă o morală a cuiva. FuncÅ£ia estetică e vizibilă în sonete unde, de fapt, logosul are o bogăţie specifică: „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaÅ£ii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne-nvinse / Troiene-aÅŸez precum drumeÅ£ul ÅŸaua. // Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua, / Când alarmate ÅŸtiri, anunţă prinse: / Tractoare, pluguri sau maÅŸini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească, / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o Å£uică să se încălzească… // Åži-n crâÅŸme stau ţărani cu chip de iască, / Ce-aÅŸteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!” („Sonetul viscolului”).
Femeia este văzută altcumva de Mihai Batog-Bujeniţă, ÅŸi apreciez puterea de a recunoaÅŸte că, după cum spunea cineva, „femeia este braÅ£ul bărbatului dar ÅŸi plumbul din picioarele lui”:
ILUZII, ILUZII
Iubito, cred că-ntineresc!
Iar părul meu alb, rar şi vechi
E negru acum de-l privesc
Deocamdată, în urechi!
PARADOX
Când gura ta de-a mea-i lipită
Se simte gustul raiului,
Dar de-o desparţi, chiar o clipită,
Se-aude larma iadului.
ADORABILA FEMEIE
Putem cu toţii să mimăm
Tristeţi sau chiar entuziasmul
Dar pe femei la admirăm:
Doar ele pot mima orgasmul!
O prefaţă scrisă de Liviu Apetroaie, câteva traduceri în spaniolă semnate de Mario Castro Navarette, precum ÅŸi desenele realizate de Florin Buciuleac ÅŸi Gheorghe Bejenaru înnobilează o carte ce trece mult peste lirismul sec ce caracterizează astfel de demersuri. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
LIBERTATEA
Când libertatea ni-i stăpână
Åži iar pericolul apare,
O apărăm cu arma-n mână
Åži-o dăm degeaba la votare!... (GHEORGHE BÂLICI)
PROPAGANDÄ‚ GUVERNAMENTALÄ‚
În criza asta care Å£ine
AtâÅ£ia ani îndelungaÅ£i,
N-am ÅŸti c-o ducem foarte bine,
De nu am fi înÅŸtiinÅ£aÅ£i!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN DEMOCRAÅ¢IE
Legea, frază după frază,
„Sus” în Parlament se coace,
Un principiu stând la bază:
„Cine-mparte, parte-ÅŸi face!” (VASILE LARCO)
ÅžI PROSTUL ARE CAP
E bine de luat aminte,
Eu despre prost întruna zic:
Lui multe îi mai trec prin minte,
Dar nu-i rămâne mai nimic! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU DE IARNÄ‚
În vale ninge ÅŸi pe grui,
Primarul zilnic e pe stradă,
Ceva să lase-n urma lui…
Mai multe urme pe zăpadă! (VASILE LARCO)
CRITICILOR
Cînd criticaÅ£i precum vă tună,
Mai fiţi vă rog puţin atenţi,
Că-n fruntea ţării nu se-adună
Doar hoţi, ci şi... incompetenţi. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DIALOG
─ Or fi ei boi vînjoÅŸi în frunte,
Dar drumu-i prost, chiar nu te sperii
De-atîtea buturugi mărunte?
─ De ce? Că-s tot ale puterii! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RÄ‚SPUNSUL UNUI CRAI BÄ‚TRÎN
Să ştii că eu, un moşulică,
Mă ţin de-o fată cu temei:
Eu n-am probleme dacă pică…
De pică, e… problema ei. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
SCUT VULNERABIL
Atâta vreau să vă îndemn:
Când faceÅ£i scut la Deveselu,
Să fie exclusive din lemn!
De nu, vi-l fură “puradelu`”! (PETRU-IOAN GÂRDA)
REZERVÄ‚
Oltenii vor să se monteze
La dânÅŸii scut american,
Dar li-i să nu se declanşeze
Când explodează vreun bostan! (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALTRUISTUL
Fiind un om ce preţuieşte
Åži hâtri ÅŸi netoÅ£i,
Atât de tare ne iubeÅŸte,
Că ne-ar mânca pe toÅ£i. (ION DIVIZA)
CHEZÄ‚ÅžIE
Vom supravieţui, vă spun,
Ni-i chezăşie sărăcia:
De unde vom lua săpun
Ca să ne săpunim frânghia?! (ION DIVIZA)
UNUIA LIPSIT DE ÅžANSÄ‚
Dificultăţilor faci faţă
Cu greu atunci când pas cu pas,
Mai toate uÅŸile, în viaţă,
Å¢i s-au deschis mereu în…nas! (MIHAI HAIVAS)
DECIZIE OPTIMÄ‚
Surprins în pat cu o vecină,
Bărbatul, foarte calm, a declarat:
Mai bine divorţat cu vină,
Decât, lipsit de vină…însurat! (MIHAI HAIVAS)
LA DONA E MOBILE
Dama cu mişcări feline,
Când la ceartă dă asaltul,
Doar cu gura e pe tine,
Iar cu ochii e pe altul. (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
EVIDENŢĂ
Când ochii i se-aprind scântei,
Că frumuseţea l-a sedus,
Precis a fost la munte, sus,
Sau mai spre poale, la femei. (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
PRESUPUNERE
Fata mamei, frumuşică,
Tare-i problematică,
Nu că este uşurică
Ci că-i uşuratică. (MIHAI SĂLCUŢAN)
JUCÄ‚TOR DE POKER PROFESIONIST
Câte regine a avut...
Åži-n mânecă mereu trei aÅŸi,
Sau popi ÅŸi regi de ar fi vrut.
Acum... e joker la „vieÅ£aÅŸi”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LAUDELE MAMEI
Ce bine tu se ţine-al tău,
Nurorii, soacra îi spunea.
Iar el fălos de trupul său,
Numai de garduri se ţinea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DAR PÂNÄ‚ CÂND?
Reţeta pare de succes,
Ei crezând că suntem târlă,
Cam zilnic vine un ales
Åži mai bagă o „ÅŸopârlă”... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE DRAGUL SOÅ¢IEI
Pantoful doamnei mele-i scump,
Iar leafa-i prea subţire;
L-aÅŸ fi votat chiar ÅŸi pe Trump,
Doar să n-o scot din fire! (ELENA MÂNDRU)
UNOR LIMBUÅ¢I
Că sunt unii de când lumea,
Ce bârfesc în lung ÅŸi-n lat,
Despre ei – ÅŸi asta-i culmea –
Adevăru-i…camuflat! (ELENA MÂNDRU)
SUB PAPUC
Desigur, poate nu-i convine,
Dar vă voi spune tuturor:
Nevasta lui arată bine
(Cu degetul arătător). (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A LUAT-O GURA PE DINAINTE
-Vreau alt telefon. Exalt
Când gândesc la o ÅŸuetă.
A-ntrebat: -Şi celălalt?
-Celălalt îmi ia tabletă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA IEÅžIREA DIN COMISIA DE MEDIERE
„De astăzi lumea se deÅŸteaptă!
(Zicea un ins făcând a drâmbă),
Când nu-i o judecată dreaptă
Alegi o împăcare strâmbă!” (NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
NEDUMERIRE
E-o retorică-ntrebare:
Clasa zero (oarecare)
Este ca numerotare,
Sau e nulă ca valoare? (NAE BRĂDĂŢEANU)
Å¢ARA MEA…
Ţara mea nu-i ţara mea,
Este-a cui se dă la ea.
Å¢ara mea, a mea nu eÅŸti,
EÅŸti a cui te nimereÅŸti! (GIREL BARBU)
NOAPTEA SCRIE…
Noaptea scrie pe mine poeme,
Dimineaţa soarele le şterge,
Alături primăvara se screme…
Ceva în lume nu mai merge. (GIREL BARBU)
REACÅ¢IA FOÅžTILOR PITONI LA GUVERNARE
A trăi dintr-un salariu
Mediu pe economie
Și s-accezi în serpentariu
Lor le pare-o erezie. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
SCHIMBARE DE GUVERN – SCHIMBARE DE PILE?
Care-i, dară, fraților,
Șansa așteptării noastre,
ScoateÈ›i când pilele lor
Și le púneÈ›i pe-ale voastre? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
SALARIILE MAJORATE
( șpaga mult mai mult le-ar bate)
E,-n spitale,-o mare plagă:
Nu se mai - spre-un scop - converge
De când nú se mai dă È™pagă.
Timpul trece, leafa merge... (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
TESTUL PISA ÅžI NOUL MINISTRU AL EDUCAÅ¢IEI
Să te mai miri că biata noastră școală
BâhleÈ™te-n smârc, nămol È™i brambureală,
Nu-l vede când ministrul, de pe cal,
Agramatismul cras funcțional? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CE S-A ALES DIN MÂNDRIA NOASTRÄ‚?
Primii la salariere,
Reciclări, Olimpiadă,
La-nvățat, pe șantiere...
Doar că primii ...de la coadă. (NICOLAE MĂTCAŞ)
TENTATIVÄ‚
O îngrămădi pe Veta
La marginea patului,
Dar ea îi făcu omleta
Cu materialul lui! (TEODOR JACOTÄ‚)
ELECTORALÄ‚
Baliverne în taverne,
Politruci de neînvins,
Vin guverne, râd guverne,
Eu perfectul simplu ins. (TEODOR JACOTÄ‚)
.. FUNCÈšIONALA VEORICA
După funcțiiv -a fost avidă;
Și, recent, i-a căzut fisa,
Pe blat făcu Testul PISA,
Și-a aflat că e...gravidă. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF L-A MAZILIT DOAR PE CONTRA
O măsură necesară,
Cu Burleanu ( o gargară!):
Odată cu antrenorul,
Să plece și-antreprenorul! (DUMITRU BUJDOIU)
DRAMA UNEI CÄ‚SNICII
La teatru ne-am cunoscut;
Îi plăcea teatrul absurd;
Apoi l-a “jucat” prea mult,
Până-am apelat la...SMURD. (DUMITRU BUJDOIU)
FÄ‚RÄ‚ CERTURI ÎN FAMILIE
Iată-un cuplu ideal :
(Presupunem, prin absurd),
Soțul, orb și puțin surd,
Ea, mută, congenital. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICA LA ROMÂNI
Am observat că-n Parlament,
Cei care mai cred că pot opta
Se-ncurcă tot mai evident,
Că nu È™tie stânga de dreapta !?... (MAX OPAIÈš)
SE CAUTA MAJORITATE...
Se pregatesc anticipate,
Guvernul, recent instalat,
Vrea să strice cât se poate ,
Din tot ce alÅ£ii au… stricat!! (MAX OPAIÅ¢)
NOSTALGIA UNUI ...MARINAR CUNOSCUT
Bătrânul lup, azi de pe mare
S-a-ntors acasă şi se jură
Că grija lui e cea mai mare ,
Când n-are gheaţă-n...băutură ! (MAX OPAIÅ¢)
DE LA GRIGORE MOISIL CITIRE
Vă spun, citând din cunoscuÅ£i:
Cu-n lucru eu nu mă împac ,
Văd specialişti recunoscuţi,
Doar ...prin erorile ce fac!?. (MAX OPAIÅ¢)
UNUI DOCTOR POET
Văzând în fine că scalpelu
Trimite prea puţini la Belu,
Doctorul X, cu tot temeiul,
Utilizează şi condeiul. (MIRCEA PAVELESCU)