Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXI)

Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

De departe, epigramiÅŸtii sunt cei mai liberi. Ei se miÅŸcă printre cei care locuiesc  AICI unde, după cum spune Gellu Naum, „lucrurile au centru de greutate”. Libertatea aceasta este ÅŸi principala cauză  care face să nu fie bine văzuÅ£i de unele  categorii umane, politicienii fiind cei care îi urăsc cel mai mult.  Deseori, epigramiÅŸtii evadează în zona lui ACOLO, rondelul fiindu-le cel mai la îndemână. Când apelează la sonet sau haiku, deja li s-au deschis o poartă DINCOLO unde, spune acelaÅŸi Gellu Naum, „se renunţă la centrul de greutate”, cu alte cuvinte îÅŸi face prezenÅ£a poezia în forma ei pură.  ConÅ£inutul cărÅ£ii „Genuri sărite” (poeme ironice, Editura „Ars Longa”, IaÅŸi,  2017) ne relevă un autor, Mihai Batog-Bujeniţă, ca fiind degetul arătător al lui Diogene. Umblă prin IaÅŸi ÅŸi pe aiurea cu lampa aprinsă a genurilor umoristice (e drept, alese pe sărite!) pentru a găsi un om cinstit. Îl găseÅŸte rar ÅŸi aceluia îi dedică un madrigal. Cei mai mulÅ£i sunt amoraliÅŸtii, acei care prin „filozofia” lor sunt percepuÅ£i ca susÅ£inători ai imoralităţii.  Pentru ei argumentele de natură generală nu au  valabilitate,  sunt destul de ÅŸterÅŸi când vine vorba de cinste, capriciile afective sunt puse la baza acÅ£iunilor ÅŸi intereselor lor ÅŸi apelează foarte des la comparaÅ£ii autolaudative:

 

 

MORAL VS. IMORAL

Deşi nu-i vorbă din popor

Am să v-o spun foarte direct:

Să fii moral nu e uşor

Când imoralul e erect!

Mihai Batog-Bujeniţă nu-i iartă ÅŸi  alcătuieÅŸte o carte în care epigramele, rondelurile ÅŸi sonetele se supun efectelor „oglinzilor vivante” în accepÅ£iunea impusă de Dumitru Å¢epeneag, aceea de  a-i prinde în diferite unghiuri ÅŸi perspective:

 

AVOCAT AL MAFIEI

Acesta-i adevărul gol:

Onoare n-am ÅŸi nici salariu;

Am doar la tâmplă un pistol

Ce ţine loc de onorariu.

 

DILEMA UNOR POLITICIENI

Când simÅ£i că eÅŸti nefericit

Iar viaÅ£a face pe nătânga

Nu-i greu să fii chiar mulţumit

De-o faci cu dreapta ori cu stânga.

 

TARE DE CARACTER

Spun şi tare-aş vrea s-audă

Căci nu-i chiar nici un mister:

El e tare-n caracter

Precum e o cârpă udă.

 

DECLARAÅ¢IE

Dorind să fie deputat

Un domn oier proeminent

Cu mult aplomb a declarat:

O fac de oaie-n parlament!

 

REMANIERE GUVERNAMENTALÄ‚

Prezentă numai pe-o hârtie,

Doar o idee-ar incuba

Miniştri patruzeci să fie,

Ca-n basmul cu Ali-Baba.

 

În general, tot ce propune autorul în această carte nu permanentizează  funcÅ£ia estetică, ponderea fiind dată de funcÅ£ia etică. Fiecare secvenţă, fie epigramă, rondel sau sonet pune în evidenţă o morală a cuiva. FuncÅ£ia estetică e vizibilă în sonete unde, de fapt, logosul are o bogăţie specifică: „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaÅ£ii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne-nvinse / Troiene-aÅŸez precum drumeÅ£ul ÅŸaua. //  Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua, / Când alarmate ÅŸtiri, anunţă prinse: / Tractoare, pluguri sau maÅŸini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească, / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o Å£uică să se încălzească…  // Åži-n crâÅŸme stau ţărani cu chip de iască, / Ce-aÅŸteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!” („Sonetul viscolului”).

Femeia este văzută altcumva de Mihai Batog-Bujeniţă, ÅŸi apreciez puterea de a recunoaÅŸte că, după cum spunea cineva,  „femeia este braÅ£ul bărbatului dar ÅŸi plumbul din picioarele lui”:

 

ILUZII, ILUZII

Iubito, cred că-ntineresc!

Iar părul meu alb, rar şi vechi

E negru acum de-l privesc

Deocamdată, în urechi!

 

PARADOX

Când gura ta de-a mea-i lipită

Se simte gustul raiului,

Dar de-o desparţi, chiar o clipită,

Se-aude larma iadului.

 

ADORABILA FEMEIE

Putem cu toţii să mimăm

Tristeţi sau chiar entuziasmul

Dar pe femei la admirăm:

Doar ele pot mima orgasmul!

 

O prefaţă scrisă de Liviu Apetroaie, câteva traduceri în spaniolă semnate de Mario Castro Navarette, precum ÅŸi desenele realizate de Florin Buciuleac ÅŸi Gheorghe Bejenaru înnobilează o carte ce trece mult peste lirismul sec ce caracterizează astfel de demersuri. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

LIBERTATEA

Când libertatea ni-i stăpână

Åži iar pericolul apare,

O apărăm cu arma-n mână

Åži-o dăm degeaba la votare!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

PROPAGANDÄ‚ GUVERNAMENTALÄ‚

În criza asta care Å£ine

AtâÅ£ia ani îndelungaÅ£i,

N-am ÅŸti c-o ducem foarte bine,

De nu am fi înÅŸtiinÅ£aÅ£i!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN DEMOCRAÅ¢IE

Legea, frază după frază,

„Sus” în Parlament se coace,

Un principiu stând la bază:

„Cine-mparte, parte-ÅŸi face!” (VASILE LARCO)

 

ÅžI PROSTUL ARE CAP

E bine de luat aminte,

Eu despre prost întruna zic:

Lui multe îi mai trec prin minte,

Dar nu-i rămâne mai nimic! (VASILE LARCO)

 

INSTANTANEU DE IARNÄ‚

În vale ninge ÅŸi pe grui,

Primarul zilnic e pe stradă,

Ceva să lase-n urma lui…

Mai multe urme pe zăpadă! (VASILE LARCO)

 

 

CRITICILOR

Cînd criticaÅ£i precum vă tună,

Mai fiţi vă rog puţin atenţi,

Că-n fruntea ţării nu se-adună

Doar hoÅ£i, ci ÅŸi... incompetenÅ£i.  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

DIALOG

─ Or fi ei boi vînjoÅŸi în frunte,

Dar drumu-i prost, chiar nu te sperii

De-atîtea buturugi mărunte?

─ De ce? Că-s tot ale puterii!  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

RÄ‚SPUNSUL UNUI CRAI BÄ‚TRÎN

Să ştii că eu, un moşulică,

Mă ţin de-o fată cu temei:

Eu n-am probleme dacă pică…

De pică, e… problema ei.  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

SCUT VULNERABIL

Atâta vreau să vă îndemn:

Când faceÅ£i scut la Deveselu,

Să fie exclusive din lemn!

De nu, vi-l fură “puradelu`”! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

REZERVÄ‚

Oltenii vor să se monteze

La dânÅŸii scut american,

Dar li-i să nu se declanşeze

Când explodează vreun bostan! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ALTRUISTUL

Fiind un om ce preţuieşte

Åži hâtri ÅŸi netoÅ£i,

Atât de tare ne iubeÅŸte,

Că ne-ar mânca pe toÅ£i. (ION DIVIZA)

 

CHEZĂŞIE

Vom supravieţui, vă spun,

Ni-i chezăşie sărăcia:

De unde vom lua săpun

Ca să ne săpunim frânghia?! (ION DIVIZA)

 

 

 

UNUIA LIPSIT DE ÅžANSÄ‚

Dificultăţilor faci faţă

Cu greu atunci când pas cu pas,

Mai toate uÅŸile, în viaţă,

Å¢i s-au deschis mereu în…nas! (MIHAI HAIVAS)

 

DECIZIE OPTIMÄ‚

Surprins în pat cu o vecină,

Bărbatul, foarte calm, a declarat:

Mai bine divorţat cu vină,

Decât, lipsit de vină…însurat! (MIHAI HAIVAS)

 

LA DONA E MOBILE

Dama cu mişcări feline,

Când la ceartă dă asaltul,

Doar cu gura e pe tine,

Iar cu ochii e pe altul. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

EVIDENŢĂ

Când ochii i se-aprind scântei,

Că frumuseţea l-a sedus,

Precis a fost la munte, sus,

Sau mai spre poale, la femei. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

PRESUPUNERE 

Fata mamei, frumuşică,

Tare-i problematică,

Nu că este uşurică

Ci că-i uşuratică. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

JUCĂTOR DE POKER PROFESIONIST

Câte regine a avut...

Åži-n mânecă mereu trei aÅŸi,

Sau popi ÅŸi regi de ar fi vrut.

Acum... e joker la „vieÅ£aÅŸi”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LAUDELE MAMEI

Ce bine tu se ţine-al tău,

Nurorii, soacra îi spunea.

Iar el  fălos de trupul său,

Numai de garduri se ţinea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DAR PÂNÄ‚ CÂND?

Reţeta pare de succes,

Ei crezând că suntem târlă,

Cam zilnic vine un ales

Åži mai bagă o „ÅŸopârlă”... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DE DRAGUL SOÅ¢IEI

Pantoful doamnei mele-i scump,

Iar leafa-i prea subţire;

L-aÅŸ fi votat chiar ÅŸi pe Trump,

Doar să n-o scot din fire! (ELENA MÂNDRU)

 

UNOR LIMBUÅ¢I

Că sunt unii de când lumea,

Ce bârfesc în lung ÅŸi-n lat,

Despre ei – ÅŸi asta-i culmea –

Adevăru-i…camuflat! (ELENA MÂNDRU)

 

SUB PAPUC 

Desigur, poate nu-i convine,

Dar vă voi spune tuturor:

Nevasta lui arată bine

(Cu degetul arătător). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

A LUAT-O GURA PE DINAINTE

  -Vreau alt telefon. Exalt

  Când gândesc la o ÅŸuetă.

  A-ntrebat: -Åži celălalt?

 -Celălalt îmi ia tabletă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA IEÅžIREA DIN COMISIA DE MEDIERE

„De astăzi lumea se deÅŸteaptă!

(Zicea un ins făcând a drâmbă),

Când nu-i o judecată dreaptă

Alegi o împăcare strâmbă!” (NAE BRÄ‚DĂŢEANU)

 

NEDUMERIRE

E-o retorică-ntrebare:

Clasa zero (oarecare)

Este ca numerotare,

Sau e nulă ca valoare? (NAE BRĂDĂŢEANU)

Å¢ARA MEA…

Ţara mea nu-i ţara mea,

Este-a cui se dă la ea.

Å¢ara mea, a mea nu eÅŸti,

EÅŸti a cui te nimereÅŸti! (GIREL BARBU)

 

NOAPTEA SCRIE…

Noaptea scrie pe mine poeme,

Dimineaţa soarele le şterge,

Alături primăvara se screme…

Ceva în lume nu mai merge. (GIREL BARBU)

 

REACÅ¢IA FOÅžTILOR PITONI LA GUVERNARE

A trăi dintr-un salariu

Mediu pe economie

Și s-accezi în serpentariu

Lor le pare-o erezie. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

SCHIMBARE DE GUVERN – SCHIMBARE DE PILE?

Care-i, dară, fraților,

Șansa așteptării noastre,

ScoateÈ›i când pilele lor

Și le púneÈ›i pe-ale voastre? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

SALARIILE MAJORATE

( șpaga mult mai mult le-ar bate)

E,-n spitale,-o mare plagă:

Nu se mai - spre-un scop - converge

De când nú se mai dă È™pagă.

Timpul trece, leafa merge... (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

TESTUL PISA ÅžI NOUL MINISTRU AL EDUCAÅ¢IEI

Să te mai miri că biata noastră școală

BâhleÈ™te-n smârc, nămol È™i brambureală,

Nu-l vede când ministrul, de pe cal,

Agramatismul cras funcțional? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CE S-A ALES DIN MÂNDRIA NOASTRÄ‚? 

Primii la salariere,

Reciclări, Olimpiadă,

La-nvățat, pe șantiere...

Doar că primii    ...de la coadă. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

                                               

 

TENTATIVÄ‚

O îngrămădi pe Veta

La marginea patului,

Dar ea îi făcu omleta

Cu materialul lui! (TEODOR JACOTÄ‚)

 

ELECTORALÄ‚

Baliverne în taverne,

Politruci de neînvins,

Vin guverne, râd guverne,

Eu perfectul simplu ins. (TEODOR JACOTÄ‚)

 

 

 

.. FUNCÈšIONALA  VEORICA

După funcțiiv -a fost avidă;

Și, recent, i-a căzut fisa,

Pe blat făcu Testul PISA,

Și-a aflat că e...gravidă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FRF L-A MAZILIT DOAR PE CONTRA

O măsură necesară,

Cu Burleanu ( o gargară!):

Odată cu antrenorul,

Să plece și-antreprenorul! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DRAMA UNEI CĂSNICII

La teatru ne-am cunoscut;

Îi plăcea teatrul absurd;

Apoi l-a “jucat” prea mult,

Până-am apelat la...SMURD. (DUMITRU BUJDOIU)

 

FÄ‚RÄ‚ CERTURI ÎN FAMILIE

Iată-un cuplu ideal :

(Presupunem, prin absurd),

Soțul, orb și puțin surd,

Ea, mută, congenital. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

POLITICA LA ROMÂNI

Am observat că-n Parlament,

Cei care mai  cred că pot opta

 Se-ncurcă  tot mai evident,

Că nu È™tie stânga de dreapta !?...  (MAX OPAIÈš)

 

SE CAUTA MAJORITATE... 

Se pregatesc  anticipate,

Guvernul, recent instalat,

 Vrea să strice cât se  poate ,

Din tot ce alÅ£ii au… stricat!!   (MAX OPAIÅ¢)

 

NOSTALGIA UNUI ...MARINAR CUNOSCUT 

Bătrânul lup, azi de pe mare

S-a-ntors acasă şi se jură

Că grija lui e cea mai mare ,

Când n-are gheaţă-n...băutură ! (MAX OPAIÅ¢)

 

DE LA GRIGORE MOISIL CITIRE

Vă spun, citând din  cunoscuÅ£i:

Cu-n lucru eu nu mă  împac ,

Văd specialişti recunoscuţi,

 Doar ...prin erorile ce fac!?. (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI DOCTOR POET

Văzând în fine că scalpelu

Trimite prea puţini la Belu,

Doctorul X, cu tot temeiul,

Utilizează şi condeiul. (MIRCEA PAVELESCU)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cod Galben de instabilitate atmosferică în patru localități din Botoșani!

astăzi, 18:31

Meteorologii au actualizat prognoza È™i au emis o atenÈ›ionare tip cod galben de instabilitate atmosferică accentuată pentru o parte din judeÈ›ul BotoÈ™ani, valabilă, astăzi, până la ora 19...

O mamă din Botoșani își strigă neputința. Ea bolnavă, luptă pentru fiul diagnosticat cu tumoare pe creier! (Foto)

astăzi, 17:30

O mamă singură, din BotoÈ™ani, bolnavă, luptă pentru fiul ei diagnosticat cu tumoare pe creier. Femeia are nevoie de ajutorul È™i sprijinul semenilor pentru a putea izbuti din această crânc...

Meteorologii au anunţat cum va fi vremea în august, surprize mari în ultima lună de vară!

astăzi, 16:54

Luna august este de obicei perioada în care românii se bucură de concedii, escapade la munte sau vacanÈ›e la mare. TotuÈ™i, anul 2025 vine cu o vreme imprevizibilă, cu diferenÈ›e majore ...