Loc de dat cu…EPIGRAMA (118)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (118)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Referirile lui Mihai Sălcuţan la un scriitor atât de personal, cum este Nigrim, prezintă un interes deosebit pentru tagma epigramiştilor. Nevoia de repere  ar fi primul interes, un altul rezidă din valoarea opiniilor. Epigramele lui Nigrim nu sunt dubitative, punctele de vedere fiind tranşante, poantele ieşind adesea de sub umbrela delicateţii sau generalizărilor. Punând în funcţie simţul său analitic, Mihai Sălcuţan dă conjudeţeanului său, pe drept, o anvergură naţională: „Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim este un nume de referinţă în istoria epigramei româneşti, care aduce către zilele noastre un original şi îmbietor parfum de epocă. A făcut parte din pleiada scriitorilor preocupaţi de afirmarea statutului literar al epigramei iar contribuţia la menţinerea acestei specii, a poeziei lirice în actualitatea beletristicii primei jumătăţi a secolului XX a fost una semnificativă. Nigrim a abordat atât forma consacrată a epigramei, catren cu poantă, cât şi epitaful, cunoscută subspecie a acesteia. Temele, extrase din universul cotidian, sunt variate şi au, preponderent, conţinut satiric sau umoristic. Formulele artistice autentice, armonia interioară a versului, ineditul poantelor, au construit o operă epigramatică valoroasă. Inteligenţa vie, erudiţia, observaţia fină şi realistă, simţul critic, capacitatea de exprimare a ideilor în mod concis, verva scânteietoare, au pus în evidenţă iscusinţa creatoare, umorul nativ cu care a fost înzestrat.”  Ce am mai putea adăuga noi unei atât de complete caracterizări?

La Mihai Sălcuţan se simte o plăcere a scrierii, o rigoare în atitudini, o siguranţă în folosirea informaţiilor pe care le are despre Nigrim. E de remarcat atenţia pe care o acordă celor care au fost în jurul personajului studiului său, pe care le  ia ca fiinţe umane. Entuziasmul care îl domină în demersul său demască o sensibilitate specifică, una marca Mihai Sălcuţan,  vizibilă şi în creaţia sa.  Stilul în care  scrie despre  creaţia epigramistică a lui Nigrim este revelatoriu: „Epigramele maestrului izvorăsc din spirit şi din inimă, reuşesc să învioreze şi să înveselească cititorul, sunt omnivalabile. În cele patru versuri ale catrenelor a reuşit să surprindă esenţa realităţii supuse observaţiei şi să o redea cu umor bine definit şi atitudine intelectuală curajoasă. Doctor în filologie, a stăpânit virtuţile limbii române care i-a dăruit posibilităţi de exprimare diverse şi nuanţate, atribuite de a fi expresiv, totdeauna stăpân pe situaţie, de a se remarca prin rafinament. A folosit cu măiestrie calităţile şi puterea vocabulei, mijloacele oferite de lexic şi subtilităţile acestuia şi a obişnuit efecte umoristice de succes. A înţeles ca nimeni altul adevărul potrivit căruia talentul şi inspiraţia nu sunt suficiente epigramistului, că trebuie să existe şi un sens al creaţiei care să o pună în evidenţă şi să-i sublinieze originalitatea.  Vivacitatea fermecătoare a minţii sale a creat o operă preţioasă, incontestabilă, inclusă în toate antologiile şi culegerile de gen ale ultimului secol, fapt ce i-a asigurat gloria şi dăinuirea literară.”

Pentru o bună exemplificare a celor spuse, capitolul al IV-lea al cărţii se numeşte „Din epigramele lui Nigrim”. Alegem câteva:  Pe mormântul lui I. I. C. Brătianu: „Aici zace I. Brătianu - / Plângeţi-l, voi Românaşi; / A trăit urmat de-o lume / Şi-a murit fără urmaşi.”; Lui T. de la „Drum drept”: „Dacă tu T. eşti Tempeanu / Făr’ să ai în coadă escu / E c-ai teamă pân-la-anu / Să n-ajungi un Tâmpi-nescu.”; Lui Ion I. Pavelescu: „Aici zace Ionel, / Frate bun cu Cincinat / A murit nemângâiat… / Că n-a fost poet şi el!; Epitaf: „Aici zace Pavelescu / Fost în viaţă magistrat, / Că pe celălalt, poetul, / Mihăescu l-a mâncat.”; Unui poet: „Ţi-am citit volumul: / Versuri – cu duiumul. / Preţul, trei lei fix / Poezie…nix!”;  Lui Cincinat: „Când suspini pe la ferestre / Întristate madrigale, / Luna-i veselă, maestre, / Ca…chelia dumitale.”;  Chelia lui Cincinat: „Agronomia ne învaţă / Că planta de la suprafaţă / Nu are cum să crească-n gol, / Când n-are hrană la subsol.”

Venit dinspre arta clasică, Nigrim ar putea să nu fie adorat de cei ce se intitulează „progresişti” şi duc această artă în derizoriu aşa cum duc de atâta timp şi epigrama.  Remarcabil este gestul editorial al lui Mihai Sălcuţan de a nu se lăsa intimidat şi a considera că, aşa cum inspirat spunea un sculptor, „miracolul alcătuirii fiinţei omeneşti, trebuie să-şi găsească expresivitate în ceva”.

Prin actul cultural al lui Mihai Sălcuţan, Nigrim şi-a găsit expresivitate în acest volum. (VA URMA) (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

BOLŞEVICII LA PARADĂ  

Îi văd în piaţă defilând;

Ei sunt o forţă de temut

Având în cap un singur gând,

Căci două n-ar fi încăput. (ION DIVIZA)

 

SECERA ŞI CIOCANUL ÎN URSS  

Exprimă clar acest hibrid

Esenţa „noului popor”:

Oţelul marelui partid

Şi lemnul cozii de topor. (ION DIVIZA)

 

LENIN ÎN MAUSOLEU  

Atâţia fani bătuţi de soartă

Îi vin şi astăzi la sicriu:

O fi ea teoria moartă,

În schimb cadavru-i ”veşnic viu”. (ION DIVIZA)

 

TOXICITATE POLITICĂ

Sunt aleși atât de răi încât,

Toți țânțarii, după ce îi mușcă,

Febră mare fac și roșu-n gât

Și-n cohorte-i vezi, cum pleacă pușcă!(MIHAI HAIVAS)

 

DEPRINDERE URBANĂ

Obiceiul nu se pierde,

Se păstrează an de an:

Unii trec prin spațiul verde

Cum ar face-o un plăvan.(MIHAI HAIVAS)

 

NIMIC NOU...

Cu pandemia actuală,

O nouă toamn-electorală

Va fi bogată-n alianţe

Și prea săracă în speranțe.(MIHAI HAIVAS)

 

„LELEA DE LA ORĂŞTIE”

CĂTRE EPIGRAMIŞTI

Deşi păreţi cumva cam duşi de-acasă,

Vă spun cinstit, aşa, cu toată stima:

Mă las pe mîna voastră, curioasă

Să văd şi cum vă descurcaţi cu rima! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ÎN TRAMVAI

Cum o călcase-un negru pe bombeu,

„Ești bou!” -  îi reproşase ea cu fiţe,

Iar el, privind-o lung în decolteu:

Şi tu atuncea, tot un bou… „cu țițe”?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DESPRE POLITICIENII NOŞTRI

Sunt mulţi ce spun că nu ar fi maturi,

Deşi privindu-i, nu-s deloc plăpînzi

Şi chiar de-nhapă cu mai multe guri,

Mai toţi au dovedit că sunt flămînzi!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU

 

ÎNTRE COLEGE

Prietenă, e vai de mine

Că soţu-i dus şi nu mai vine.

Eu ce să zic, vecină, dacă

Al meu de-acasă nu mai pleacă! (VASILE LARCO)

 

DEFRIŞARE  SĂLBATICĂ

Azi la noi, pe drept cuvânt,

Se discută mult în van:

Sunt copacii la pământ,

Dar aleşii dorm…buştean! (VASILE LARCO)

 

UTOPIE POLITICĂ

Tot grupul cel politic adunat,

Fiindcă e mandatul încheiat,

La patru ani de guvernare

Ne cere tuturor iertare! (VASILE LARCO)

 

DEFINIŢIE MATEMATICĂ

Omul care nu gândeşte,

Matematic definit,

Este cel care trăieşte

Monoton şi mărginit. (GRIGORE COTUL)

 

PERSPECTIVĂ

E ciudată viaţa asta:

Dintre fete nou născute,

Când ajungi la senectute,

Una poate fi nevasta. (GRIGORE COTUL)

 

PATIMILE EPIGRAMEI

O scriu sexagenari având neveste,

Stresaţi fiind, suflând şi în iaurt:

Deci n-are rost să te mai miri că este

Săraca epigramă, genul scurt. (VALENTIN DAVID)

 

SOARTA POETULUI

E condamnat cu vremea să dea chix

Crezând că viaţa e o poezie:

Apreciat e tânăr, pentru pix,

La bătrâneţe, numai dacă scrie. (VALENTIN DAVID)

 

TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE

Din principiu, am rezerve
La reclame. Ca atare,
Nu pun gura pe conserve,
Din instinct de conservare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TABIET 

Mănânc pe stradă un covrig,
Tuşesc şi-s cocoşat de frig.
Acesta-i felul meu trufaş:
Iau prânzul numai în oraş. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DEFINIŢII ÎN M: Minutarul

Timpului să facă față

El aleargă… plin de trac;

Este un crâmpei din viață

Stropul timpului… tic-tac! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN M: Madrigalul

Ode zise sau eschive

În catrene exprimate

Vorbe ce-s laudative

Spre putere înălțate! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN M: Mironosița

Damă zisă sclifosită

Ce se dă în stambă des;

Altfel spus este spășită

Nepătrunsă de… eres! (GHEORGHE GURĂU)

 

DRFINIŢII ÎN M: Mareșalul

Grad în luptă, în armată

Ofițer, protocolar;

În „război” el ne arată

Supra zisul la… fular! (GHEORGHE GURĂU)

 

SCRIITORICEASCĂ

La un pahar de vorbă, uneori,

Când se adună-n crâşmă scriitori,

Observi, după o laudă spumoasă,

Că scriitorii mici stau toţi pe-acasă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

REGULĂ NECESARĂ

Într-un domeniu mai de seamă

Aceasta-i regula anume:

Ca să-ţi creezi şi tu un nume,

Munceşti că uiţi…cum te mai cheamă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

AMÂNĂRI MINCINOASE

Parlamentaru-o fi poet
Mereu e-n meditaţie
Şi dă o explicaţie:
Că n-are aprobat buget! (ELENA MÂNDRU)

 

UNUI ACTOR DE COMEDIE

E un artist fenomenal

Dar spectatorii se răresc,

Că mulţi din ei, paradoxal,

De-atâta râs se prăpădesc. (VASILE MANOLE)

 

CRITICUL DE ARTĂ LA VERNISAJ

Eu atât pot să vă spun,

Pictorul e foarte bun.

Că ne ţine cum vedeţi

Tot cu ochii pe pereţi. (VASILE MANOLE)

 

PICTORUL ŞI MODELUL

Dacă vrei să-ţi fiu model

Vezi cum foloseşti penelu’,

Fă-mă tu-n culori pastel

Şi te „fac” eu în tot felul! (VASILE MANOLE)

 

CANDIDAŢII LA PREZIDENŢIALE  

Au ajuns cu gâtițele iască,

Și-nghit vocea fleașcă fanfaronii:

Unul - dinții-au prins să-i clănțănească,

Altul - îi cam tremur' pantalonii. (LERU CICOARE)

 

PREŞEDINTELE DESPRE O EVENTUALĂ

AMÂNARE A ALEGERILOR  

S-ajung praf chiar de piretru,

Păsuirea o desfid

Ferm în lupta cronometru

Dintre-alegeri și COVID. (LERU CICOARE)

 

CÂNTUL LUI DAN BITMAN ÎN PANDEMIE  

Se desprind mușchii de zgârciu-mi, statule,

De când nu mai cânt prin cârciumi, statule.

Lasă-l naibii de COVID, măi statule,

C-ai să mă faci invalid, măi statule. (LERU CICOARE)

 

ACHIZIŢII PE ULTIMA SUTĂ DE METRI  

Ex-primarii PSD,

Când să plece, realmente,

Își luară - cam de ce? -

Tocător de documente? (LERU CICOARE)

 

NERECUNOSCĂTORI CE SUNTEM    

Se fălea, făcând fasoane,

C-a scos țara din gunoi.

S-o fi lăsat la butoane

Ne salva de SARS-COV-2?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NU ŞTIM URMA CE-O ALEGE  

E riscantă-n pandemie

Nu atât - și doar - votarea,

Cât, în speță, cum se știe,

Ce-o fi după: jubilarea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MEDICI INFECTAŢI CU SARS CoV-2 

AU FUGIT DIN SPITALE  

Cât ne lecuiesc pe noi,

Curajoși bine mersi.

Cum sunt internați, șoșoi,

Prind pe loc a o tuli. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE CE FUG MEDICII INTERNAŢI DIN SPITALE 

Internați, atinși de SARS-CoV-2,

Ar mai scoate-o ei cumva la cale,

Da-s bușiți în lumea de apoi

De infecții nosocomiale.(NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SURZI LA AVERTISMENTUL MEDICILOR  

Invocând-o, ne trezesc fiori,

Medicina zisă de dezastre.

Totuși, noi zburdăm nepăsători

Tot cu capu-n nori și printre astre. (NICOLAE  MĂTCAȘ)

 

PROPUNERE INOCENTĂ  

Decât în lockdown toată suflarea,

Zăvorâte-n stand by ecuații,

Nu mai bine să triplezi testarea,

Izolând pe-un timp doar infectații? (NICOLAE  MĂTCAȘ)

 

DIALOG ÎNTRE SOŢIA UNUI ÎNTEMNIŢAT ŞI VECIN   

- „Nici dușmánul să nu pață

În ce hal e-acum Gigel!...”

- „Tu, mai bine, mă învață

Să nu fac ce-a făcut el”. (NICOLAE  MĂTCAȘ)

 

DE CE LI S-O FI TĂIND GENUNCHII 

Cum o fi că-n volnicie

Tari li-s duhul și limbajul,

Dar, trimiși în pușcărie,

Le cam piere, brusc, curajul? (NICOLAE  MĂTCAȘ)
 

S-A ÎNFIINȚAT POLIȚIA ANIMALELOR
Legea li se potrivește
Jivinelor mici și mari;
Încă-o lege ocrotește
Maidanezi, parlamentari. (DUMITRU BUJDOIU)

FAN DINAMO, CĂTRE JUCĂTORII STRĂINI
Străini de fotbal, blamați,
Vă transmit pe englezește,
Ceea ce vă cam privește:
Fuck you!, voi când mai marcați? (DUMITRU BUJDOIU)


UNDE DAI ȘI UNDE...
-Tu știi jocul Alunelu?
O-ntrebă pe soață Relu;
-Jocul nu, doar constatare,
Că-a lu’ Nelu e mai mare. ( DUMITRU BUJDOIU)


MANGAFAUA
-Faci sex cu nevastă-mea?
Ești al treișpelea;
-Bă vecine, ți-am mai spus,
Ce-i grav un amant în plus? (DUMITRU BUJDOIU)

 

POLITICĂ DE CAMPANIE SAU…COMPROMIS

Nu-nţeleg nimic din asta,

Parcă suntem toţi la bal,

Cât timp stânga şi cu dreapta

Pun…”batista pe ţambal”!  (MAX OPAIŢ)

 

RIME EPIGRAMATICE

Sunt rime de pus în ramă,

Nu ştiu altele la fel:

EPIGRAMĂ şi cu CRAMĂ,

PĂSTOREL cu PĂHĂREL! (MAX OPAIŢ)

 

SCRISOARE DESCHISĂ

Fotbalul e ca la şcoală,

Performanţe…nu-s! Acasă

Avem fotbalul de sală,

Chiar mai bun ca cel de…masă! (MAX OPAIŢ)

 

SPERANŢE

Lumea asta (mi se pare!),

S-a întors cu fundu-n sus!

Se aşteaptă o schimbare…

Nu la…USR şi PLUS! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI POETE DE CURTE

Versurile doamnei A.

Dacă-ar merge,-ar şchiopăta,

Dar nu merg: stau, mi s-a spus,

Cu picioarele în sus… (EFIM TARLAPAN)

 

REPUBLICA MOLDOVA

Pentru Vestul creditor

Este ţara de pe Nistru

Şi un singur cerşetor

Şi acela… prim-ministru! (EFIM TARLAPAN)

 

PE MORMÂNTUL MEU  

Aici zace Mihăescu.
L-a pus naiba şi-a mâncat
Pe poetul Pavelescu
Şi-a murit intoxicat! (N. G. MIHĂESCU-NIGRIM)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

CSM Vaslui - CSM Botoșani 25-21! Înfrângere după un meci bun!

Vineri, 27 Noiembrie 2020
136

CSM Botoșani a pierdut duelul din etapa a 11-a Ligii Zimbrilor, împotriva echipei CSM Vaslui. Deși elevii lui Florin Ciubotariu au făcut poate cel mai bun meci al sezonului, echipa nu reușe...

Tineri artişti botoşăneni premiaţi pentru măiestrie şi imaginaţie în redarea sportului olimpic

Vineri, 27 Noiembrie 2020
183

De 18 ani în România se desfăşoară un concurs de pictură menit să apropie două manifestări specific umane despre care se spune că nu prea au multe în comun: sportul şi arta....

Peste 50 de botoșăneni amendați pentru nepurtarea măștii de protecție

Vineri, 27 Noiembrie 2020
236

În ultimele 24 de ore, sub autoritatea Instituției Prefectului, forțele de ordine din Botoșani au continuat acțiunile pentru verificarea măsurilor impuse în contextul stării de alert...