Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune în traistă! Avem pământ, nu avem bani, instalații și fermieri pregătiți!

România are 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE, dar agricultura este insuficient mecanizată, fiind afectată de fragmentarea proprietății agrare, lipsa capitalului și a sistemelor de irigații, precum și de lipsa educației profesionale a lucrătorilor agricoli.

Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune în traistă! Avem pământ, nu avem bani, instalații și fermieri pregătiți!

   Foto: Profit.ro

România avea la nivelul anului 2013 o suprafață agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franței (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) și Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha), relevă o analiză PwC România, conform Profit.ro.

60% din suprafața agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafață circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu și locul 6 la exportul de porumb).

Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

Deși contribuția agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate țările din Uniunea Europeană, de 3 ori și jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă.

Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situația este și mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la țările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franța, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziții, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparație în țările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depășește 1.000 EUR/ha.

Aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franța – 63.1%, Germania – 55.8% ).

"Țările cu cei mai mulți lucrători salariați în agricultură sunt cele care înregistrează și cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, și anume randamentul relativ mic al producției agricole", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

„Având în vedere suprafața agricolă vastă și rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producției este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a adăugat Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la producție de grâu și 49.3% la producția de porumb, iar România este depășită de multe țări din Europa Centrală și de Est la acest capitol.

Randamentele slabe în producția de cereale limitează volumul, valoarea și contribuția la PIB a producției anuale de cereale. Există mai mulți factori care explică acest randament slab:

• Fragmentarea exploatațiilor agricole

România suferă de cea mai acută problemă de fragmentare a proprietății în agricultură dintre toate țările din Uniunea Europeană și are o mărime medie de exploatație similară cu Malta sau Cipru, țări insulare cu suprafețe agricole mult mai mici decât cea a României.

Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr și 39% din total suprafață agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă. În contrast cu celelalte alte state europene, segmentul  fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare, este relativ slab reprezentat în România.

• Nivelul de pregătire al fermierilor

Forța de muncă din sectorul agricol românesc prezintă un nivel de instruire inadecvat în raport cu cel al altor state europene. Astfel, conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii români au declarat că și-au însușit cunoștințele în domeniul agricol strict pe baza experienței practice, față de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene

Nivelul de instruire al fermierilor din România se situează sub cel al noilor state membre precum Ungaria și Polonia, în cazul cărora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raportează că au avut parte de instruire formală de bază și completă în domeniul agriculturii.

O altă problemă caracteristică sectorului agricol românesc din perspectiva resurselor umane o reprezintă faptul că nu există un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicații puternice,  pe plan fiscal și al asigurărilor sociale și asistenței de sănătate.

• Nivelul redus al capitalizării în agricultură

România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploatațiilor agricole. Printre cauzele acestui grad scăzut de capitalizare se numără și nivelul mare de fragmentare (lipsa economiilor de scară și a posibilității de a obține cu ușurință finanțare), venituri mici la nivel de fermă și lipsa instruirii agricole în rândul fermierilor.

Simptomele capitalizării scăzute în agricultură sunt numeroase și afectează în mod semnificativ randamentele producției. De exemplu, dotările tehnologice ale exploatațiilor agricole sunt rudimentare. Spre exemplu, mai puțin de 2% din exploatațiile din România dețin cel puțin un tractor.

Principala piedică în calea dotării tehnologice a agricultorilor români o reprezintă suprafața redusă a exploatațiilor agricole, care nu permite utilizarea eficientă a mijloacelor tehnologice moderne și nici nu justifică investiția în acestea, prin prisma recoltelor obținute.

O altă problemă o reprezintă lipsa de acces la infrastructură necesară, cum ar fi combustibilul lichid. Toate țările din UE, inclusiv Ungaria și Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructură de combustibil lichid, în timp ce în România acoperirea este de doar 56%.

România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea completă, deoarece o mare parte din investițiile în agricultura din România vin din programe ca Programul Național de Dezvoltare Rurală sau Politica Agricolă Comună care sunt finanțate în mare parte din bani europeni.

• Evaziunea fiscală ridicată din sectorul agricol

Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde Euro.

Segmentul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, mai ales cereale și legume-fructe. Producătorul vinde producția direct din câmp și aceasta ajunge la consumatorii finali la un preț de câteva ori mai mare, iar sumele nedeclarate între momentul cumpărării de către intermediar și vânzarea finală intră în evaziune.

Agricultura este de asemenea afectată puternic de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condițiile în care se practică pe scară largă agricultura de subzistență și munca familială, neremunerată.


Citeste pe Profit.ro care sunt soluțiile propuse de PwC pentru îmbunătățirea productivității sectorului agricol din România

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Cerbul de Aur: 71 de artişti din 21 de ţări s-au înscris în concursul de interpretare

Duminică, 7 Iulie 2019
412

Organizatorii, televiziunea publică, au închis sâmbătă sesiunea de înscrieri pentru Concursul internaţional de interpretare al Festivalului Cerbul de Aur – ediţia 2019....

„Spider-Man: Far From Home”, al doilea film cu cele mai mari încasări de Ziua Independenţei

Duminică, 7 Iulie 2019
262

Pe 4 iulie, filmul regizat de Jon Watts, al şaptelea al francizei, a generat încasări de 25,2 milioane de dolari, potrivit Variety. Sursa: News.roCiteste mai mult AICI

Un tată a înălţat o dronă pentru a-şi fotografia copiii aflaţi pe plajă. La scurt timp după aceea a avut parte de un moment de infarct: „A fost un moment de la Dumnezeu”

Sâmbătă, 6 Iulie 2019
2347

În apă se aflau, în acel moment, cinci persoane, printre care trei sunt copiii lui Dan Watson, operatorul dronei, potrivit unui articol publicat pe platforma MSN News.Pe aceeaşi plaj...