Testamentul lui Corneliu Coposu a fost făcut public. A fost scris într-un moment în care îşi simţea sfârşitul aproape

FundaÅ£ia Corneliu Coposu împreună cu AsociaÅ£ia 21 decembrie 1989 a prezentat public, astăzi, conÅ£inutul Testamentului lui Corneliu Coposu. Testamentul a fost scris în noapte de 24 spre 25 iulie 1994, de pe patul de spital. Corneliu Coposu urma ca în dimineaÈ›a zilei de 25 iulie să fie supus unei intervenÈ›ii chirurgicale pe care, cu câte ceasuri înainte, o simÈ›ea ca fiind sfârÈ™itul: “S-ar putea ca intervenÈ›ia chirurgicală să-mi fie fatală ”.
 
Documentul a fost găsit după 23 de ani de la trecerea în eternitate a Seniorului de reprezentanÈ›ii FundaÈ›iei Corneliu Coposu, în arhiva acesteia. 
 
“În momentele de răscruce, care învederează scadenÈ›ele inevitabile È™i rigoarea fără excepÈ›ii a legilor firii, oamenii au deprinderea de a schiÈ›a intenÈ›ii sau dorinÈ›e care să supravieÈ›uiască dispariÈ›iei lor. Neavând nici o avere sunt scutit de obligaÈ›ia de a da destinaÈ›ie unor “bunuri”. Tot ce am, aproape nimic, rămâne la dispoziÈ›ia surorilor mele dragi, Flavia Bălescu È™i Rodica Coposu, care vor È™ti cui È™i cum să facă parte de amintiri din obiectele ce mi-au aparÈ›inut. Îmi reproÈ™ez că sub presiunea continuă a evenimentelor È™i obligaÈ›iilor, nu am reuÈ™it să exhum osemintele tatălui meu de la CoÈ™lar È™i să le reînhumez lângă mama, la BucureÈ™ti. Deasemenea nu am reuÈ™it să organizez micro-cimitirul de lângă biserica din Bobota, unde odihnesc strămoÈ™ii familiei. Sper că surorile mele vor reuÈ™i să facă față acestei pioase obligaÈ›ii.Doresc să fiu înmormântat fără pompă, fără cuvântări, în cimitirul din BucureÈ™ti. Conducerea Partidului NaÈ›ional Țărănesc trece sub jurisdicÈ›ia lui Ion Diaconescu, primul vicepreÈ™edinte. Nădăjduiesc sincer ca toÈ›i prietenii politici să-i dea concursul, să-l sprijinească È™i să contribuie la consolidarea Partidului. Blestemul lui Iuliu Maniu È™i al lui Ion Mihalache se va abate asupra celor care, profitând de provizorat, vor încerca, prin mijloace neloiale, să-È™i valorifice veleitățile.
 
GeneraÈ›ia veche, din care fac È™i eu parte, È™i-a făcut cu prisosință datoria. Ultima ei obligaÈ›ie este, ca prin seninătate È™i înÈ›elepciune, să predea È™tafeta generaÈ›iilor viitoare. Îmi pare rău că nu am ajuns să conduc eu această operaÈ›iune firească. Sper că se va realiza fără convulsiuni. Frământările din trecut ale generaÈ›iilor apuse trebuie să ne servească drept învățământ. Au fost mulÈ›i orgolioÈ™i care au experimentat desprinderea din Partid, în ideea că vor realiza înfăptuirile visate(Vaida, Stere, Iunian, Lupu, Călinescu). I-a înghiÈ›it pe toÈ›i istoria, iar partidul a rămas. Soarta dizidenÈ›ilor È™i a fripturiÈ™tilor e pecetluită. Din păcate, oamenii nu È›in seama de experienÈ›ele din trecut. Am încredere că Partidul NaÈ›ional Țărănesc CreÈ™tin Democrat va fi cel mai puternic partid politic al României de mâine.Am încredere în viitorul României. Cred că această catastrofă a ultimelor decenii, comunismul, s-a prăbuÈ™it iremediabil. Cred că în România se vor instaura instituÈ›iile democratice. Cred că restaurarea monarhiei este salvarea noastră.
 
Mă socotesc obligat să adaug câteva rânduri din inimă:
 
RecunoÈ™tiinÈ›a mea fără margini pentru scumpii mei părinÈ›i, care m-au învățat să deosebesc binele de rău, să fiu cinstit, să urăsc minciuna È™i fățărnicia, să lupt cu onestitate pentru idealul ce mi-am propus, să înfrunt toate vicisitudinile pentru idealul pe care-l servesc. Gratitudine surorilor mele, care s-au sacrificat pentru mine, care mi-au fost suport moral, care n-au precupeÈ›it nici osteneală, nici sacrificii, în interesul meu. O caldă È™i fermă adiere de curaj de dincolo de mormânt pentru Uchi È™i Rodi.
 
AfecÈ›iune deplină È™i preÈ›uire pentru prietenul bun de bucurii È™i necazuri Nelu Diaconescu. Îi urez norocul È™i prestigiul cu care îl îndreptățesc calitățile È™i onestitatea lui. Printre cei mai apropiaÈ›i, mai sinceri È™i mai loiali prieteni, de care mă leagă un trecut plin de afecÈ›iune È™i sinceritate, cel dintâi este Bani Ghica, gentlemenul prezent în toate momentele grele, omul de temei pe care te poÈ›i sprijini. Nu poate fi uitat din însemnarea gratitudinii MiÈ™u Barcan, prieten sincer È™i devotat care mi-a făcut infinite servicii. Doctorul Michael Baican din Germania a fost alături de mine în cele mai grele împrejurări. Ajutorul lui este de nepreÈ›uit. Cred că a cheltuit o avere cu “reparaÈ›iile capitale” spre care m-a îndrumat. Eternă recunoÈ™tiință. Nu pot să nu menÈ›ionez devotamentul sincer, corectitudinea È™i loialitatea celor de la secretariat, oameni de temei, care m-au sprijinit efectiv, prin muncă, încredere È™i afecÈ›iune: Mihaela, Cristina, Cristinica, Nadia, Felicia, Mircea, Costică. Tuturor recunoÈ™tiință. Desigur că prietenia, aprecierea È™i simpatia mea se îndreaptă către zeci È™i sute de persoane apropiate, pe care nu le mai enumăr. Leg mari speranÈ›e de activitate politică viitoare de tinerii mei prieteni, de a căror carieră viitoare am încercat să fiu preocupat: Costin Borc, IonuÈ› Muntean, IonuÈ› Gherasim. Le prevăd un viitor bun. Simpatia mea pentru tânăra generaÈ›ie de parlamentari, a căror promovare a fost benefică pentru Partid: LepÈ™a, MureÈ™an, Dunca, Ionescu, OpriÈ™ È™i ceilalÈ›i. Multă încredere în rodajul È™i afirmarea supleanÈ›ilor noÈ™tri.Cred că forÈ›ele partidului trebuie împrospătate prin integrarea unor valori de necontestat, care vor fi benefice pentru dezvoltarea ulterioară a formaÈ›iei noastre. Mă gândesc la Emil Constantinescu, George Șerban, LaurenÈ›iu Ulici, Doctor Nae Constantinescu, Romulus Rusan.

 

Epilog

S-ar putea ca intervenția chirurgicală să-mi fie fatală.

Câteva concluzii finale: cred că mi-am făcut datoria față de È›ară, față de conÈ™tiinÈ›a mea. Nu cred că am să-mi reproÈ™ez vinovății majore. Am căutat să-mi respect principiile, angajamentul ideologic È™i toate acÈ›iunile născute din dragoste de Patrie È™i de neamul românesc. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aÈ™ proceda la fel, chiar È›inând seama de perspectiva anilor de puÈ™cărie, de suferinÈ›ele îndurate. Sunt convins că politica este o activitate morală È™i nu poate fi delimitată de etică È™i de onestitate. Am preÈ›uit întotdeauna oamenii cinstiÈ›i È™i leali È™i am avut strângere de inimă atunci când prin forÈ›a împrejurărilor am fost obligat să lucrez sau să fiu în preajma lichelelor È™i a oamenilor fără caracter. Am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit să faci compromisuri care schimbă esenÈ›a obiectivelor pentru care militezi. Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare al intereselor proprii. Serviciile pe care le aduce, dezinteresat, trebuie să servească poporul, comunitatea, interesele generale. Am cunoscut È™i detestat, din prima tinereÈ›e, materialismul istoric È™i dialectic, concepÈ›iile marxiste, tezele lui Engels, isprăvile lui Lenin. Cred că era comunistă, impusă țării noastre după al doilea război mondial, a fost cea mai mare catastrofă din istoria românească. Nu È™tiu în câtă vreme vom recupera stagnarea malefică pe care ne-a impus-o. Dacă aÈ™ fi întrebat în ziua judecății despre urmele pe care le lasă străduinÈ›ele mele de o viață, aÈ™ răspunde fără ezitare că mă socot cel puÈ›in co-ostenitor la supravieÈ›uirea Partidului NaÈ›ional Țărănesc, peste cele aproape cinci decenii de teroare; că mă felicit pentru integrarea (cu câte riscuri) Partidului în InternaÈ›ionala CreÈ™tin-Democrată (1987) într-o epocă de cumplită persecuÈ›ie È™i supraveghere poliÈ›ienească; în noaptea RevoluÈ›iei din decembrie am relegalizat Partidul, scriptic desfiinÈ›at în iulie 1947 ( în realitate funcÈ›ionând clandestin chiar È™i în puÈ™cării); am redeschis, cu dificultate, ajutat de un mănunchi de oameni vrednici pe care suferinÈ›ele nu i-au descurajat, drumul lui Maniu È™i Mihalache , peste un hău de patruzeci È™i cinci de ani, plin cu osemintele martirilor care au înfruntat cumplita viitură rusă-comunistă; (Partidul NaÈ›ional Țărănesc, cu definiÈ›ia pe care i-am adăugat-o “CreÈ™tin-Democrat” a fost înscris primul, cu nr. 1 la Tribunalul BucureÈ™ti, în registrul formaÈ›iunilor politice); prin eforturi susÈ›inute È™i osteneli necântărite, prin deplasări obositoare È™i demersuri repetate, am reuÈ™it să integrez Partidul în conclavul formaÈ›iunilor politice respectate È™i respectabile ale Occidentului, marcând o prezență europeană cu doi ani înaintea încercărilor oficiale de adeziune la civilizaÈ›ia continentală; am stabilit legături de colaborare cu cele mai importante personalități de decizie din apus È™i am obÈ›inut preÈ›uirea È™i ajutorul moral È™i material al acestora. Partidul nostru este în prezent factor important în Uniunea Europeană CreÈ™tin Democrată, în InternaÈ›ionala CreÈ™tin Democrată, în Uniunea Partidelor Populare - iar organizaÈ›iile noastre speciale(de tineret, muncitori, femei) fac parte din organismele internaÈ›ionale ale categoriilor respective. Am avut satisfacÈ›ia de a fi invitat în capitalele occidentale, de a lega dialoguri cu È™efii de stat È™i prim-miniÈ™trii statelor occidentale, cu È™efii electivi È™i exponenÈ›ii de căpetenie ai țărilor democrate din Europa È™i Statele Unite. În toate acÈ›iunile întreprinse am militat nu numai pentru interesele subiective ale Partidului pe care-l reprezentam, ci È™i pentru prestigiul È™i interesele țării. Am fost întotdeauna mândru de calitatea mea de român, cu toate că mi-am etalat, dintr-o decență explicabilă, patriotismul, nici nu am făcut paradă demagogică de naÈ›ionalism. Am avut satisfacÈ›ii È™i decepÈ›ii. Îmi pare bine că decepÈ›iile, cauzate de lichelismul, lipsa de loialitate È™i incorectitudinea unor oameni apropiaÈ›i nu m-au demoralizat. Permanentele agresiuni fizice È™i morale ale căror È›intă am fost vreme de o jumătate de secol, probabil că mi-au consolidat rezistenÈ›a È™i facultatea de a trece, cu oarecare înÈ›elepciune, peste dovezile de ingratitudine È™i “lucrăturile clandestine” încropite cu vicleÈ™ug împotriva mea. Cred că am fost cel mai calomniat om politic din zilele post-revoluÈ›ionare. IntransigenÈ›a mea, refuzul compromisurilor anti-morale È™i fermitatea unor atitudini devotate intereselor țării, nu au făcut casă bună cu practica aproape generalizată a poltroniei, a complexului relei credinÈ›e, a corupÈ›iei È™i a politicianismului asiatico-oriental. De aceea am fost identificat ca inamic de căpetenie al încercărilor de “restaurare nostalgică a epocii de dinainte de evenimente.” Nu cred că acÈ›iunea viguroasă de demonetizare, întreprinsă pe toate planurile împotriva mea, a dat sau va da rezultate. De altfel, ce le-aÈ™ putea reproÈ™a celor pe care însăși existenÈ›a mea îi proiectează spre băncile acuzării? ReproÈ™ îndreptățit aÈ™ putea avea doar celor racolaÈ›i pentru această murdară deprindere, din rândul prietenilor proprii. Dacă până cândva se va face procesul comunismului( înÈ›eleg procesul celor care au contribuit, în concret, la dezastrul țării, rândurile de față ar putea servi ca argument în instanță, în favorul celor încriminaÈ›i. Anume: oamenii( sau sub-oamenii) care s-au pretat la acÈ›iunile degradante ce li se vor pune în sarcină( teroare, asasinate, torÈ›ionări, persecuÈ›ii criminale) nu trebuie să fie pedepsiÈ›i, ci internaÈ›i în ospicii. Din partea-mi i-am iertat pe toÈ›i, inclusiv pe cei care m-au chinuit prin toate metodele asiatice de teroare fizică È™i morală, de toate crimele È™i păcatele pe care le-au făcut. I-am iertat È™i pe cei care s-au întrecut într-o condamnabilă competiÈ›ie a calomniei È™i defăimării. Sunt oameni cu sufletele corupte, care nu mai pot fi recuperaÈ›i de societatea onestă a României viitoare. Ispășirea acÈ›iunii lor mercenare se va solda cândva prin remuÈ™cări tardive. Cred că am făcut tot ce mi-a stat omeneÈ™te în putere să îndeplinesc legatul testamentar primit în celula nr. 2 de la Malmaison, în octombrie 1947, de la Iuliu Maniu. ( “ Eu nu voi supravieÈ›ui. Voi, care veÈ›i scăpa de iadul comunist, aveÈ›i datoria să duceÈ›i mai departe drapelul glorios al Partidului nostru, în interesul României viitoare! “). Cu sentimentul că am căutat să duc la îndeplinire acest legat, chiar È™i în condiÈ›ii deosebit de dificile, îl trec în sarcina generaÈ›iei tinere a Partidului NaÈ›ional Țărănesc CreÈ™tin Democrat. Cu credinÈ›a în Dumnezeu È™i în viitorul neamului românesc, înainte

Corneliu Coposu

Hemer, noaptea de 24/25 iulie 1994”.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Atenție! ITM face un anunț important pentru angajatorii botoșăneni!

astăzi, 20:15

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de migrare, ITM vă face cunoscut faptul că termenul de înscriere în Reges-Onlin...

PS Nichifor Botoșăneanul va sfinți o biserică din Botoșani!

astăzi, 19:45

La finalul săptămânii viitoare, PresfinÈ›itul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop – Vicar al Arhiepiscopiei IaÈ™ilor va fi prezent în judeÈ›ul BotoÈ™ani. PS Nichifor BotoÈ...

De ce femeile din Vaslui sau Botoșani câștigă mai bine decât bărbații!

astăzi, 19:00

Salariile ieÈ™enilor au trecut în 2024 de pragul simbolic de o mie de euro net pe lună, însă diferenÈ›ele dintre sectoare sunt uriaÈ™e. În timp ce angajaÈ›ii din IT È™i comunicaÈ›i...