Botoşănenii la Cernăuţi, punte de suflet între fraţi: "Spuneţi românilor să vină la noi, povestiţi-le despre noi!" FOTO, VIDEO

Parcă nicăieri în lume nu este atât de vizibil contrastul dintre oraşul vechi, istoric, pe de o parte, cu clădiri aliniate fără cusur pe străzi cochete şi bulevarde înţepenite în piatră cubică, şi blocurile cenuşii, blindate parcă apocaliptic de aceleaşi balcoane închise, întunecate, pe care le întâlnim cu duiumul şi în micile şi sărăcăcioasele noastre oraşe muncitoreşti.

"La ce să mă dea la Cernăuţi, că eu sunt învăţat şi fără Cernăuţi?", s-ar fi plâns copilul Mihai atunci când căminarul Eminovici hotăra să îşi trimită odrasla în orăşelul bucovinean aflat la acea vreme sub ocupaţie austro-ungară. Mihai avea pe atunci 8 ani, "părul negru, ochii negri, nasul potrivit, faţa smolită", după cum aflăm din paşaportul cu care căminarul l-a trecut graniţa, pornind din Ipoteşti, prin Mihăileni, pentru a-l înscrie în clasa a III-a, la "National-Hauptschule". Şi totuşi, multe a avut de învăţat copilul Mihai de la profesorii din Cernăuţi! Şi câte avem a învăţa noi, astăzi, din urmele paşilor lor!

Cernăuţii ne mai sunt familiari şi pentru că următorul nume care ne umple inima, după cel al poetului născut la Botoşani, este al profesorului Aron Pumnul. Dascălul căruia îi datorăm intuiţia de a vedea în Mihai Eminescu un spirit puternic, un patriot de forţă, dar şi un talent bântuit de "genii pustii".   

În Cernăuţi se tânguise, tot în vreme de aprigă cumpănă, şi vioara lui Ciprian Porumbescu. Compozitorul, care conducea la Cernăuţi Societatea Arboroasa, este arestat şi întemniţat timp de 11 săptămâni, fiind acuzat de "trădare de ţară". În fapt, trădarea de ţară consta în faptul că Societatea "Arboroasa", prin preşedintele ei, trimisese o telegramă de condoleanţe primarului din Iaşi, primind drept răsplată pentru acest gest 600 de coroane de la ministerul de culte din Bucureşti.

Câteva decenii mai târziu, în noiembrie 1918, în Sala Sinodală din Cernăuţi se citea solemn actul de unire a fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României, "considerând că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor", după cum aflăm din Moţiunea istorică. 

Peste numai un an de la Unire, în iulie 1919, un alt botoşănean, George Enescu, îşi purta arcuşul în faţa miilor de români, care lăsau mărturie despre Enescu "izbăvitorul", "dezlegătorul sufletelor robite de păcate".  Mărturia apărea consemnată sub titlul "Un mare român la Cernăuți", în gazeta Glasul Bucovinei din 12 iulie, 1919: "Când îl auzi cum cântă, te simți pare-că mai om, mai bun, mai curat la suflet. Iată astfel d-l Enescu e un mare român, și mai presus de toate un mare binefăcător al omenirii". 24 de concerte a susţinut marele muzician în Cernăuţi, cele mai multe în sala Societăţii de Muzică, Filarmonica de Stat de astăzi. 


Zilele Nordului, la pas prin Cernăuţi!

Astăzi, Cernăuţii se ţin semeţi şi falnici, păstrând aerul aristocrat-austriac şi eleganţa în tot ce înseamnă peisaj citadin. Şi totuşi, parcă nicăieri în lume nu este atât de vizibil contrastul dintre oraşul vechi, istoric, pe de o parte, cu clădiri aliniate fără cusur pe străzi cochete şi bulevarde înţepenite în piatră cubică, şi blocurile cenuşii, blindate parcă apocaliptic de aceleaşi balcoane închise, întunecate, pe care le întâlnim cu duiumul şi în micile şi sărăcăcioasele noastre oraşe muncitoreşti. 



Duminică, 28 august 2016. Botoşănenii înscrişi la Turul Nordului pleacă din Darabani, prin Vama Siret, spre Mica Vienă. Oameni de toate vârstele din Botoşani, Darabani, Iaşi, Cluj, Suceava, cu preocupări mai mult sau mai puţin pretenţioase, de la jurnalişti la medici, elevi şi profesori, oameni simpli dornici de o aventură "culturală", adulmecând aerul fierbinte al sfârşitului de august. După anevoioasele formalităţi vamale, grupul de la Botoşani, sosit în Cernăuţi în cadrul cultural al Festivalului Zilele Nordului, este întâmpinat de ghidul Dragoş Olaru, şef de secţie la Arhiva Regională de Stat Cernăuţi.
Dragoş Olaru este un cernăuţean pentru care inima pare să bată în tic-tac-ul româno-bucovinean cu o forţă pe care noi, românii din patria-mamă, abia dacă o mai putem înţelege. 


Universitatea din Cernăuţi, dovada că istoria se scrie în fiecare zi!

Primul popas este la Universitatea Cernăuţi. Maiestuos şi sobru, în cărămida roşie profilată spectaculos pe albastrul cerului, ansamblul actualei universităţi reuneşte clădirile fostei Mitropolii ortodoxe a Bucovinei.



Ansamblu ce impresionează nu doar prin construcţiile impunătoare, prin planurile arhitectonice deosebite şi prin detaliile faţadelor şi ale interioarelor, cât mai ales prin faptul că toate clădirile sunt astăzi funcţionale. Universitatea de Stat din Cernăuţi are în prezent 11 facultăţi, două institute şi 17.000 de studenţi.  


Eminescu, Porumbescu, Enescu...

De la Universitate, povestea se împleteşte parcă din ce în ce mai grăbit, Dragoş Olaru împrăştiind generos nume, întâmplări, dureri şi tristeţi, pentru ca în clipa următoare să tresalte de bucurie rostind numele lui Eminescu, poposind apoi lângă clădirea în care cântase Ciprian Porumbescu sau interiorizând fără să respire o amintire despre pătimirile românilor în Cernăuţiul sovietizat. Ştie paşii lui Enescu pe fiecare străduţă îngustă, desenează în aer poveşti risipite în istorii care îţi sugrumă auzul, caută pe ziduri urmele şterse cu încrâncenare de noile stăpâniri, speriate şi încruntate la fiecare suspin românesc. Şi sunt atât de frumoase emoţiile lângă statuia lui Eminescu!



Centrul Vechi din Cernăuţi ar putea fi, dacă ar fi, cel mai frumos oraş românesc din jumătatea de nord a ţării. Centrul Vechi din Cernăuţi este astăzi cel mai frumos oraş în care românii se luptă pentru fiecare amintire, în care fiecare poveste este păzită cu străşnicie pentru ca generaţiile care vin să nu uite de unde vin. 


La Muzeul de Artă. O expoziţie cu artist norvegian, director ucrainean şi multe inimi de români cernăuţeni!

În stânga Primăriei, o clădire pare că străpunge cerul. Muzeul de Artă din Cernăuţi te întâmpină abrupt, într-o măreţie a albului fixat într-o succesiune de picturi care parcă îmbie şi mai mult trecătorul să îi treacă pragul. Aici, pe vremuri, se ţineau sedinţele Societăţii Arboroasa, iar Ciprian Porumbescu răscolea sufletele în acorduri de vioară. Astăzi, peste tot se vorbeşte ucraineană. Botoşănenii păşesc neîncrezători şi aproape timoraţi de zidul impus de limba stăpânitorilor. Până când cineva rosteşte, răspicat: "Bună ziua". Tonul sau dârzenia doamnei Rodica, din Darabani, dincolo de care se simte, totuşi, buna cuviinţă, îi fac pe angajaţii Muzeului să răspundă, aproape involuntar, dar clar româneşte: "Bună ziua". O victorie pe care o "marchează" întregul grup, într-un zâmbet pe care îl oferă cu generozitate în jur.  

La etaj, forfota începe să dezlege inimile. Românii din Botoşani se întâlnesc, zgomotos sau în tăcute îmbrăţişări, cu românii cernăuţeni. Poetul Vasile Tărâţeanu, din Cernăuţi, face punte de suflet cu poetul Victor Teişanu, din Darabani. Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii Culturale Mihai Eminescu, prinde cu bucurie braţele care vin spre el, purtând parcă toate gândurile celor rămaşi acasă, de o parte şi de alta a graniţei. 



Pretextul cultural al întâlnirii îl reprezintă vernisajul expoziției de fotografie care poartă semnătura artistului norvegian Espen Rassmusen. Anul acesta, Zilele Nordului au dus la Muzeul de Artă din Cernăuți proiectul fotojurnalistic "Transit", vernisat în 2013 la Centrul Nobel din Oslo. Imaginile expuse dezvăluie viața pe care o trăiesc refugiații din Afganistan, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Columbia, Georgia, Norvegia, Siria și Yemen. Espen Rasmussen a câștigat de două ori World Press Photo, cea mai mare competiție de fotojurnalism din lume, de șapte ori Pictures of the Year International și a fost premiat de 41 de ori în cadrul Norwegian Picture of the Year. 


"Zilele Nordului, un festival inedit"

Directorul adjunct al Muzeului de Artă din Cernăuţi, un ucrainean cu privire aprigă, dincolo de care răzbate, însă, o lumină caldă, ospitalieră, rosteşte cuvântul de început, beneficiind de traducerea în limba română oferită de Iurie Levcic. "Ne bucurăm foarte mult că anul acesta muzeul nostru este parte componentă a festivalului deja cunoscut în ţinut, Zilele Nordului. În ceea ce priveşte partea fotografică, în ultimul timp muzeul nostru are colaborări foarte frumoase cu numeroase asociaţii din Cernăuţi şi ne bucură faptul că aici, prin intermediul acestor fotografii, avem posibilitatea să facem cunoştinţă cu arta europeană. Aducem mulţumiri Centrului bucovinean de artă, care vă oferă astăzi posibilitatea să ajungeţi la noi în muzeu şi sperăm că această vizită la noi nu va fi ultima". 



Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, continuă discursul început de directorul adjunct al muzeului, devenind astfel o gazdă agreabilă pentru oaspeţii veniţi din România. "Prin intermediul proiectului Zilele Nordului, ne bucură faptul că avem posibilitatea de a deschide alte uşi, alte lumi ale universului, mai ales prin această expoziţie fotografică. Zilele Nordului e un festival inedit. Din atâtea evenimente la care participăm, acesta este unul inedit, iar scopul său este să ne apropiem unul de altul, dar şi să promovăm la cel mai înalt nivel cultura nordului, care nu este îndeajuns promovat. Facem tot posibilul să fim cât se poate de vizibili, cât se poate de "în avangarda" culturii româneşti".


"O să fim tot mai des aici, vă promitem, cu o condiţie: aceea ca şi dvs. să veniţi mai des la noi!"

Preşedintele Asociaţiei Nord şi al Festivalului Zilele Nordului, Ştefan Teişanu, a punctat câteva dintre momentele importante ale ediţiei a treia a festivalului, reiterând ideea de unitate a românilor din nordul României, Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, a anunţat că expoziţia de fotografie va fi donată în scopul susţinerii financiare a Centrului Bucovinean de Artă. "Mulţumesc pentru că sunteţi parte din acest proiect, Zilele Nordului se află la a treia ediţie şi suntem bucuroşi să trecem graniţele în acest an, am fost şi în Republica Moldova, iată, suntem în Ucraina. Mulţumiri deosebite lui Iurie Levcic şi Centrului Bucovinean de Artă pentru că a facilitat această colaborare. Noi, organizatorii Zilelor Nordului, am depus eforturi în acest an pentru a porni o colaborare cu organizaţiile culturale din Cernăuţi, am făcut această donaţie cu fotografiile prietenului nostru norvegian, multiplu laureat al celor mai importante premii de fotografie. Această expoziţie este un cadou din partea noastră, sperăm să îl aducem şi pe artistul fotograf aici. Festivalul Zilele Nordului este un proiect care îşi propune să prezinte locuitorilor celor trei ţări vecine această regiune, a judeţelor Botoşani, Suceava, Iaşi, din România, apoi a Cernăuţilor, din Ucraina, şi Nordul Basarabiei. Ne propunem să ne cunoaştem mai bine şi să ne bucurăm unii de alţii şi de poveştile noastre, de asemenea să arătăm tot ce avem mai frumos turiştilor de peste tot. Este o reală bucurie să fim la Cernăuţi şi o să fim tot mai des aici, vă promitem, cu o condiţie: aceea ca şi dvs. să veniţi mai des la noi".


 

Alin Vaida, co-fondator al Festivalului Nordului, a oferit celor prezenţi o călătorie pe urmele fotografului norvegian, prezentând detalii din timpul proiectului, dar şi informaţii despre ţările şi poveştile oamenilor surprinşi în fotografii. "Este o expoziţie care nu este neapărat artistică, ci mai degrabă expresivă, căci ea surprinde viaţa şi realitatea. Espen Rasmussen este un fotoreporter, această expoziţie este, aşadar, de tip fotojurnalism. În 2007, Espen Rasmussen a obţinut un grant care i-a permis să călătorească şi să se documenteze timp de şase ani asupra a ceea ce avea să devină "Transit", unul dintre cele mai mari proiecte de fotojurnalism, axat pe refugiaţi. Povestea acestui proiect îşi propune să surprindă migraţia oamenilor din casele lor şi modul în care ei se adaptează acolo unde ajung. În ciuda unor imagini cu un impact emoţional puternic, expoziţia nu este una care să întristeze sau care să conţină un mesaj negativ, ci abordează mai mult puterea oamenilor de a a se adapta, dorinţa lor de supravieţuire, pofta de viaţă, dar în egală măsură şi greutăţile şi realităţile de care poate nu suntem conştienţi. "Transit" a fost finalizată în 2013 şi conţine reportaje despre 13 ţări, printre care Afganistan, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Columbia, Georgia, Norvegia, Siria și Yemen. Există 43 de miliarde de oameni care în prezent sunt refugiaţi, motivele sunt multiple, fie război, fie conflicte politice, fie discriminări de natură etnică sau religioasă. Ele au un puternic impact asupra lumii noastre. Ţările în care s-a lucrat sunt de pe mai toate continentele, există astfel de lumi şi în Norvegia, nu doar în Africa. Noi am adus aici o parte din expoziţie, ea are în total 107 piese, am adus 41". 
 

Pianul cu versuri... 

De la Muzeul de Artă, paşii coboară spre Filarmonica de Stat, acolo unde, în cadrul Zilelor Nordului, este anunţat concertul pianistului Bogdan Vaida. Pianistul clujean este stabilit de peste 15 ani în Freiburg, Germania. Absolvent al Liceului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj și apoi al Hochschule für Musik în Freiburg. "Una din preocupările mele ca muzician e să duc muzica clasică în locuri unde oameni care nu se duc neapărat în săli de concerte pot sa aibă acces și contact cu ea", spune pianistul Bogdan Vaida, cel care a oferit un concert extraordinar, presărat cu excelente intervenţii pe marginea pieselor prezentate. Evenimentul desfăşurat în sala Filarmonicii de Stat, prezentat de Iurie Levcic, a fost o fericită îmbinare între sunetul pianului şi versurile poetului Victor Teişanu.


...şi un rămas bun cu poetul Vasile Tărâţeanu!

Ziua de duminică se duce galopant spre seară. Oraşul vechi pare tot mai greu de cuprins în paşii care şi aşa se topesc în căldura apăsătoare de sfârşit de august. Totuşi, se mai face un popas de suflet: la Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi", de pe pietonalul care altădată era strada Domnească a Cernăuţilor. Poetul Vasile Tărâţeanu rosteşte discursul cu care grupul de la Zilele Nordului va pleca înapoi, spre ţara care parcă nu mai vrea să ştie despre ei, românii de sub ocupaţii. Că vom şti să le arătăm că ne pasă, de vom uita că sunt acolo şi că ne aşteaptă să le întindem o mână, ei vor fi aceiaşi: buni români, oameni frumoşi ai unui pământ pentru care ei devin rădăcină. 

"Spuneţi românilor să vină la noi, povestiţi-le despre noi!". Este mesajul pe care îl trimite, cu sufletul parcă obosit, dar plin de speranţă, Dragoş Olaru. 

Zilele Nordului s-au încheiat. Respect pentru toţi cei care căută rădăcinile, celor care ştiu că numai împreună, faţă în faţă, ne vom recunoaşte şi vom deveni o forţă. 







Dragoş Olaru: "Spuneţi românilor să vină la noi, povestiţi-le despre noi!"

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Sportivă din Botoșani în impas: A concurat cu arma defectă și a ratat podiumul, are urgent nevoie de ajutor! (Foto)

Tuesday, 26 November 2024

La sfârșitul săptămânii trecute, la Campionate Naționale de tir sportiv (probe de aer comprimat), desfășurate la Iași, Anastasia Justina Dumbravă a performat la proba de pușcă 10...

Citește AICI noul număr al revistei de cultură Hyperion. ”Un an cu de toate!”

Thursday, 21 November 2024

Revista ”Hyperion”, aflată în cel de-al 42-lea an al apariției, revine în atenția iubitorilor de literatură cu cel mai recent număr, ediția de iarnă a acestui an. Pagini...

”Amicul țăranilor” din Botoșani: Boierul care i-a iubit pe țărani, despre care Kogălniceanu vorbea cu admirație! (Foto)

Thursday, 21 November 2024

S-a stins într-o zi de 21 noiembrie, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea, din municipiul Botoșani. Pe piatra funerară se poate citi și astăzi: ”Aici doarme ami...