Propunerea istoricului Marius Oprea: Un parc din Botoșani să poarte numele luptătorului anticomunist Mugur Călinescu. "A spălat nu doar onoarea unui oraş, ci a unei întregi ţări!"

"Rămîne o certitudine că Mugur Călinescu a răspuns cu o demnitate, tărie şi înţelepciune demne de mari dizidenţi ai regimurilor comuniste unei presiuni psihice şi unui şantaj insuportabile şi pentru un matur, asumîndu-şi cu curaj gestul său de împotrivire faţă de aberaţiile unui regim pe care noi toţi astăzi, luîndu-i lui exemplul, avem curajul să-l condamnăm. Dar nu l-am avut atunci, odată cu el".

Propunerea istoricului Marius Oprea: Un parc din Botoșani să poarte numele luptătorului anticomunist Mugur Călinescu. "A spălat nu doar onoarea unui oraş, ci a unei întregi ţări!"

Instituția Prefectului Botoșani, în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România- Filiala Botoşani, a organizat vineri, 11 mai 2018, un eveniment dedicat foștilor deținuți politici, invitați fiind, pe lângă Octav Bjoza - preşedintele AFDPR și Marius Oprea- IICMER, și câțiva botoşăneni supravieţuitori ai puşcăriilor comuniste.   

În sala Prefecturii Botoșani s-au aflat și zeci de elevi, unii însoțiți de profesorii lor, care au asistat cu vădită emoție discursul tulburător al fostului deținut politic Octav Bjoza, precum și mesajul nu mai puțin impresionant al lui Marius Oprea. 

Pe lângă cei doi invitați deja amintiți - Octav Bjoza și Marius Oprea - au fost prezenți în sală Maria Puiu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România- Filiala Botoşani, Jean Maluş, fost deţinut politic (cetăţean de onoare al municipiului Botoşani), Ion (Jean) Geamăn, fost deţinut politic, Mihai Gaşpar, fost deţinut politic, Decebal Gavrilescu- strămutat, Dragoş Candiescu, vicepreşedinte AFDPR Botoşani, urmaş de deţinut politic (tatăl său a fost prefect de Botoșani în 1943), Manuela Vainer- urmaş de fost deţinut politic, capturat din rândul civililor, tatăl supravieţuitor al lui Mugur Călinescu, cms.şef de penitenciare Cristian Ieremie, directorul Penitenciarului Botoşani, Rodica Cracană, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, dr. Sergiu Balanovici, şef secţie Muzeul Judeţean, Crina Muraru, inspector şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură.

Daniela-Petronela Lozneanu, subprefectul de Botoșani, le-a urat bun venit invitaților, menționând, totodată, reperele istorice care stau la baza organizării evenimentului dedicat foștilor deținuți politici. "Marcăm astăzi două zile extrem de importante pentru istoria noastră, dar și pentru viitorul acestei țări. Vorbim despre Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 și Ziua Națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste. Iată că în aceste vremuri se împlinesc 70 de ani de la noaptea fatidică de 14 spre 15 mai, atunci când mii de tineri, elevi, studenți, intelectuali, preoți au fost arestați și aruncați în temnițele comuniste unde au îndurat chinuri cumplite, foarte mulți dintre ei sfârșind în condiții de neimaginat, trupurile celor mai mulți dintre ei ajungând în gropi comune, iar o parte dintre ei, spre surprinderea tuturor, au reușit să supraviețuiască. Poate credința în Dumnezeu i-a ajutat să treacă peste această perioadă neagră din existența lor. Suntem onorați că încă îi mai avem astăzi pe unii dintre ei alături de noi și sigur astăzi o să ne împărătșească din aceste experienețe, despre care este firesc ca generația tânără să afle, pentru că ei sunt și vor rămâne - alături de ceilalți eroi ai neamului românesc - eroii noștri", a spus, în debutul întâlnirii, subprefectul Daniela-Petronela Lozneanu.





Marius Oprea, șeful Biroului Investigații Speciale din cadrul institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului, din motive obiective, nu a putut fi prezent. A transmis însă un mesaj căruia i-a dat citire Maria Puiu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România- Filiala Botoşani. În discursul transmis de către Marius Oprea, numele elevului-luptător anticomunist Mugur Călinescu a fost readus în memoria celor prezenți.

"Rămîne o certitudine că Mugur Călinescu a răspuns cu o demnitate, tărie şi înţelepciune demne de mari dizidenţi ai regimurilor comuniste unei presiuni psihice şi unui şantaj insuportabile şi pentru un matur, asumîndu-şi cu curaj gestul său de împotrivire faţă de aberaţiile unui regim pe care noi toţi astăzi, luîndu-i lui exemplul, avem curajul să-l condamnăm. Dar nu l-am avut atunci, odată cu el", a transmis Marius Oprea, în final propunând administrației botoșănene să îl cinstească prin fapte concrete pe eroul anticomunist. "Datorită acestei unicităţi a gestului său, îmi permit să sugerez administraţiei publice locale, cu ocazia acestei manifestări, să ia în calcul şi această mică sugestie: ca Prefectura şi Primăria Botoşani să demareze sau să sprijine iniţiativa numirii unui parc al oraşului cu numele eroului pe care chiar şi o mare capitală l-ar celebra, iar undeva, în acest parc, să se ridice statuia eroului-copil care a spălat nu doar onoarea unui oraş, ci a unei întregi ţări, a spus adevărul şi a plătit apoi tragic preţul demnităţii. Dumnezeu să-l odihnească în pace în oastea îngerilor, iar noi să găsim calea cea potrivită spre a-i onora amintirea aici, pe pămînt!", a încheiat Marius Oprea.


Redăm discursul integral adresat botoșănenilor de către Marius Oprea, șeful Biroului Investigații Speciale din cadrul institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului, în ziua de 11 mai 2018:

"Stimați botoșăneni,
Pînă în 2006, cînd mama lui Mugur Călinescu mi-a adresat un memoriu la nou-înfiinţatul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, nu ştiam nimic de existenţa acestuia; nici măcar nu bănuiam că, în anii cei mai cenuşii şi ai „epocii de aur”, ani în care lipsa de reacţie faţă de abuzurile regimului comunist din România se cronicizase şi părea să justifice o remarcă deloc măgulitoare faţă de români, şi anume că „mămăliga nu explodează”, un tînăr, mai bine spus un copil din Botoşani avea să ia rolul copilului din basmul lui Andersen „Hainele regelui” şi să spună tuturor că regele e gol. Că nu avem pîine, că sîntem lipsiţi de libertate. Şi că trăim într-o dictatură de care trebuie să ne lepădăm. 

Chiar şi gestul de opoziţie era acela al unui copil – inscripţii cu creta pe panourile de tablă care înconjurau şantiere de construcţii, pe trotuare, pe clădiri – care au pus, luni de zile, Securitatea din Botoşani pe jar. S-au făcut nu mai puţin de 80.000 de expertize grafologice, s-a mobilizat o întreagă armată de securişti în civil, s-a cerut ajutor din judeţele vecine, de unde au venit contingente noi de agenţi ai poliţiei politice şi numai aşa, străzile oraşului fiind împînzite practic toate, zi şi noapte, de patrule ale Miliţiei şi Securităţii în civil, au reuşit, în cele din urmă, pe autorul aşa-ziselor „înscrisuri subversive”, care cereau numai o viaţă decentă pentru români. Şi un strop de libertate. Nu mică le-a fost mirarea, cînd securiştii au pus mîna pe periculosul opozant al regimului  - era un copil, care numai ce trecuse de clasa a zecea. 

După ce mama lui Mugur mi-a transmis memoriul său în 2006, am trimis deîndată experţi ai Insitutului de Investigare a Crimelor Comunismului la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dar şi la Botoşani, iar imaginea asupra acţiunii acestuia, cît şi a anchetelor la care a fost supus şi mai ales sfîrşitul său ragic, consecinţă cel puţin indirectă a acţiunilor Securităţii asupra lui m-au inspirat într-atît, încît Mugur Călinescu a devenit personaj al unui capitol într-o carte a mea, intitulată Şase feluri de a muri, cît şi personajul central al unei piese de teatru pusă în scenă, în România şi pe scene din străinătate, de cunoscuta regizoare Geanina Cărbunariu. El ilustrează o adevărată jertfă a mielulului lui Iisus, pentru binele semenilor şi reînvierea demnităţii lor. 

Am revenit asupra investigaţiilor împrejurărilor morţii lui Mugur Călinescu deîndată ce am revenit şi la Institut, după o îndepărtare vremelnică, dictată de raţiuni politice şi am reluat investigaţiile asupra morţii sale, trecînd anul trecut, cînd m-am asigurat de faptul că există posibilitatea tehnică a efectuării unor analize complexe, care să determine natura şi cauza morţii sale. Că a fost o mînă criminală care a acţionat direct, cauzînd o moarte chinuitoare deja tînărului Mugur Călinescu, rămas pînă în ultimele sale clipe sub lupa atentă a poliţiei politice, sau aceasta a fost numai consecinţa indirectă a anchetelor la care copilul a fost supus, nu cunoaştem încă răspunsul, care se va contura, sperăm, odată cu concluziile Parchetului Militar Iaşi.  

Rămîne însă o certitudine că Mugur Călinescu a răspuns cu o demnitate, tărie şi înţelepciune demne de mari dizidenţi ai regimurilor comuniste unei presiuni psihice şi unui şantaj insuportabile şi pentru un matur, asumîndu-şi cu curaj gestul său de împotrivire faţă de aberaţiile unui regim pe care noi toţi astăzi, luîndu-i lui exemplul, avem curajul să-l condamnăm. Dar nu l-am avut atunci, odată cu el. 

Tocmai datorită acestei unicităţi a gestului său, îmi permit să sugerez adminsitraţiei publice locale, cu ocazia acestei manifestări, să ia în calcul şi această mică sugestie: ca Prefectura şi Primăria Botoşani să demareze sau să sprijine iniţiativa numirii unui parc al oraşului cu numele eroului pe care chiar şi o mare capitală l-ar celebra, iar undeva, în acest parc, să se ridice statuia eroului-copil care a spălat nu doar onoarea unui oraş, ci a unei întregi ţări, a spus adevărul şi a plătit apoi tragic preţul demnităţii. Dumnezeu să-l odihnească în pace în oastea îngerilor, iar noi să găsim calea cea potrivită spre a-i onora amintirea aici, pe pămînt!

Dr. Marius Oprea"      
 



 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Despre suferința din închisorile comuniste, prin ochii adolescenților din Botoșani! FOTO, VIDEO

Duminică, 20 Mai 2018
1670

Afișează cu nonșalanță o tinerețe aristocrată, cu un entuziasm temperat, fără să se lase cuceriți de sentimentalisme gratuite, ieftine, fără să alunece în patetismul găunos al fă...

DAN SOCIU - 40. "Autorul douămiist cu cel mai ridicat coeficient de inteligență artistică"

Duminică, 20 Mai 2018
784

Născut pe 20 mai 1978, în Botosani, Dan Sociu este tipul nonconformist, boem. Este tânărul scriitor dotat cu destul talent cât să nu mai aibă nevoie de privilegiile sociale, dar ...

ARTA la ea acasă. Oamenii care trăiesc Frumosul! FOTO

Duminică, 20 Mai 2018
429

Un poet, un profesionist al spectacolului si un creator in culoare si in lut. Trei oameni nascuti in Botosani, creatori si traitori pana astazi pe acest nordic taram. Deschidem astazi usa, la rubrica...