România și-a pierdut cea mai mare parte populației active în urma procesului de migrație, iar unul din motivele invocate de români este nivelul de salarizare mult prea mic în comparație cu costurile vieții, la care se adaugă lipsa totală de alternative: românii se simt în țara lor ca un hamster care aleargă pe o roată a sărăciei și lipsei de oportunități, care nu se mai oprește.
Săptămâna trecută a apărut o lucrare remarcabilă intitulată „Chestiunea productivității - Controverse și clarificări”, elaborată de către Ștefan Guga (Syndex), cu sprijinul fundației germane, de orientare social-democrată Fredrich Ebert Stiftung.
Lucrarea este remarcabilă din cel puțin două puncte de vedere: pe de o parte, pentru că este prima analiză făcută publică a productivității salariaților din România și, pe de altă parte, pentru că vine să clarifice chestiunea determinării salariilor foarte mici din țara noastră de o productivitate la fel de mică.
Datele au fost făcute de Realitateafinanciară.net.
Analiza pleacă de la prejudecata transformată în axiomă că la noi salariile trebuie să fie extrem de mici, deoarece avem o productivitate extrem de mică.
Din capul locului, trebuie remarcat ineditul unor informații, cum ar fi, de exemplu, productivitatea muncii pentru salariații din supermarket-urile din România. Este, totuși, uluitor cât de mare este diferența de productivitate dintre Lidl și kaufland (17 000, respectiv 155 000 lei/salariat) și Cora (35 000 lei/salariat).
La fel de inedit este faptul că valoarea adăugată/salariat în cazul Ford și Dacia a ajuns să fie cam aceeași, după mulți ani de performanță superioară la Craiova.
Ajungem, încet-încet și la indicatorii comparativi care plasează România în contextul Uniunii Europene. Iată că, dacă productivitatea orară realizată de către un salariat din țara noastră este de 14,4 euro/oră, această valoare, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPS) ajunge la peste 25 de euro/oră.
Un alt tablou comparativ important este cel legat de ponderea salariaților în populația ocupată: cu 77%, depășim doar Grecia dar suntem mult sub media Uniunii (85%) și departe de Polonia (80%) și Ungaria (90%).
Cât privește productivitatea în valori absolute, sub noi avem, într-adevăr, doar pe bulgari: avem o productivitate nominală de trei ori mai mică decât media Uniunii, iar dacă am calcula totul în prețuri comparabile, metodologia PPS, în urma noastră ar veni, pe lângă Bulgaria, Grecia și Letonia.
Ajungem și la cuiul lui Pepelea: ponderea salariilor în PIB în România și în contextul Uniunii Europene - la noi este 38%, cu 10 puncte procentuale sub media Uniunii!
În plus, costul mediu al unei ore de salariu este la noi de 27% din media UE iar, datorită acestui nivel scăzut, România are cea mai ridicată productivitate ajustată la salarii din întreaga Uniune Europeană. În plus, dacă salariile în România ar crește cu o treime abia atunci se va atinge media Uniunii Europene a productivității ajustate la salarii.