România s-a trezit pe nevăzute cu AlianÈ›a pentru Unirea Românilor (AUR), un partid considerat radical, despre care mulÈ›i nici măcar nu au È™tiut că există, că a ajuns la un procent din voturile de la nivel naÈ›ional de aproape 10%, din care peste 13% au luat doar la BotoÈ™ani. Cine-s? De unde au apărut? De-ai cui? Ce vor? CâÈ›i sunt? Toate întrebările au însă È™i răspunsuri iar pentru a le găsi nu trebuie decât să parcurgeÈ›i fără ignoranță statisticile făcute publice de diferite instituÈ›ii.
De exemplu, un barometru al Bunăstării Financiare, plasează România pe locul 18 din 24 în topul ţărilor europene. Pe primul loc se află Germania, Austria ÅŸi Estonia.
Barometrul Bunăstării Financiare este definit ca nivelul de securitate financiară pentru a satisface nevoile ÅŸi cheltuielile zilnice, consumatorii fiind în control asupra finanÅ£elor personale. Barometrul este compus din trei indicatori care măsoară capacitatea de a plăti la timp facturile (locul 21/24), economisirea pentru viitor (locul 12/24) ÅŸi alfabetizarea financiară (locul 22/24).
În ceea ce priveÅŸte capacitatea de a plăti la timp facturile, România este pe locul 21 din cele 24 de țări intervievate, fiind urmată doar de Portugalia, Ungaria ÅŸi Grecia. Însă, pe măsură ce consumatorii se adaptează restricÅ£iilor mai mult sau mai puÅ£in severe, facturile sunt prioritizate. Astfel, se observă că în 2020, consumatorii prioritizează mai mult plata serviciilor care susÅ£in telemunca, precum abonamentul la internet, electricitatea ÅŸi gazele, relatează Adevărul.ro.
Din păcate, însă, pentru plata facturilor ÅŸi a creditelor, 32% dintre români se împrumută cu o frecvenţă lunară, media la nivel European fiind de 27%.
Gospodăriile cele mai predispuse la împrumuturi sunt formate din adulÅ£i cu copii, 55% dintre aceÅŸtia declarând că s-au împrumutat cel puÅ£in o dată în acest an pentru a face cumpărături dedicate copiilor.
2020 este cu siguranţă un an al schimbărilor iar acest trend se reflectă ÅŸi în orientarea consumatorilor spre cumpărături sustenabile, reÅ£elele de socializare contribuind activ la conÅŸtientizarea sustenabilităţii.
Astfel, din grijă pentru mediu dar ÅŸi cu o atenÅ£ie sporită asupra bugetului, 60% dintre consumatorii români declară că anul acesta vor cumpăra mai puÅ£ine cadouri de Crăciun decât o faceau în alÅ£i ani. În plus, în acest context, sunt mai determinaÅ£i ca oricând să susÅ£ină producÅ£ia locală.
Un alt pilon al Barometrului Bunăstrării Financiare este alfabetizarea financiară, respectiv nivelul de cunoÅŸtinÅ£e care ne ajută să înÅ£elegem cum funcÅ£ionează banii ÅŸi cum să luam anumite decizii financiare care să ne avantajeze.
Astfel, doar 25% dintre români se simt confortabili să gestioneze situaÅ£ii financiare complexe, restul de 75% simÅ£ind în continuare nevoia de a-ÅŸi îmbunătăţi cunoÅŸtinteÅ£ele, principala sursă de informare ÅŸi educare fiind internetul.
Din păcate, partenerilor unui cuplu le este dificil să discute deschis despre situaÅ£ia financiară, 64% dintre femei respectiv 71% dintre bărbaÅ£i regăsindu-se în afirmaÅ£ia “Îmi este dificil să discut deschis cu partenerul despre situaÅ£ia financiară”.
Raportul este bazat pe date extrase din răspunsurile a 24.198 consumatori din 24 de ţări din Europa ÅŸi îÅŸi propune să prezinte concluzii interesante referitoare la viaÅ£a de zi cu zi a europenilor, cu focus pe comportamentul lor de consum, credite ÅŸi economii.
Cele 24 de ţări intervievate sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, ElveÅ£ia, Estonia, Finlanda, FranÅ£a, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia ÅŸi Ungaria. Datele extrase local se bazează pe răspunsurile a 1.000 de români intervievaÅ£i, iar eÅŸantionul este reprezentativ naÅ£ional din punct de vedere sex, vârstă ÅŸi regiune.