Paza satelor ar putea cădea cu totul în sarcina primăriilor, dacă o modificare legislativă gândită de un grup de parlamentari, printre care şi deputatul Cristian Roman, va trece de votul Parlamentului.

Concret, Legea 333/2003, reactualizată, prevede la articolul 18 că în localităţile rurale se organizează pază comunală, iar primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor şi răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.

Prin modificarea propusă de parlamentari, articolul 18 va conţine şi un aliniat care va prevedea că "primarul poate supune aprobării Consiliului Local includerea, în organigrama aparatului de specialitate, unui număr de agenţi de pază proporţional cu populaţie, respectiv câte 1 agent la 1.000 de locuitori".

În expunerea de motive, parlamentarii arată că "se prefigurează, din partea factorilor care trebuie să asigure coordonarea din punct de vedere tehnic, presiuni privind hotărârea de a acţiona doar cu structuri specializare şi care solicită resurse bugetare foarte mari în comparaţie cu modalităţile alese de autorităţile administraţiei publice locale într-un mod legal, logic şi judicios în sensul unei maximizări a eficienţei".

Mai mult, susţin iniţiatorii, "agenţii care asigură paza în unele comune, deşi sunt atestaţi de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie şi sunt angajaţi de către o structură asociativă formată din Asociaţia Comunelor din România şi unitatea administrativ teritorială, structurile de specialitate ale Inspectoratului de Poliţie opinează că procedura este incorectă", după cum se arată în aceeaşi expunere de motive.

Cum se întâmplă acum

În prezent, comunele din judeţ sunt "păzite" de firme specializate sau de Poliţiile Locale, acolo unde s-au înfiinţat astfel de structuri, în subordinea Primăriilor. La Ungureni, de exemplu, comună cu aproape şapte mii de locuitori, paza este asigurată de o firmă specializată.

"De mulţi ani s-a impus să avem pază autorizată, indiferent că înfiinţăm poliţie locală sau apelăm la o firmă autorizată. Am auzit de proiectul de modificare a legii, e corect în sensul în care ar trebui să economiseşti nişte bani, dar ce se întâmplă: tot trebuie scoase autorizaţiile, tot sunt necesare echipamente, şi dacă le socoteşti pe toate, tot acolo ajungi. Conform legislaţiei, fără autorizaţie, chiar dacă are Primăria pază angajată, trebuie să aibă autorizaţie de la Poliţie. Oamenii pe care îi ai la pază trebuie să fie şcolarizaţi, pentru că nu poţi să iei un om de pe stradă şi să-l pui la pază dacă nu ştie ce are de făcut", spune primarul Ilie Ivanache.

Mai mult, potrivit primarului, răspunderea în cazul în care paza este asigurată de personal propriu cade în sarcina primăriei.

"O firmă de pază are o singură autorizaţie, dar vinde servicii în zece comune, dar fiecare comună trebuie să-şi scoată autorizaţie pentru aceeaşi activitate, pentru că aşa ne obligă legislaţia. Mai mult, oamenii trebuie să fie asiguraţi. La preţ ar ieşi mai ieftin, dar dacă pui la socoteală echipamentul şi sporul de noapte... Ca să nu mai spun că firma de pază îşi asumă răspunderea, însă în momentul în care angajezi personal de pază, răspunderea cade în sarcina primăriei", adaugă Ilie Ivanache.

Comuna Ungureni beneficiază de serviciile a trei sau patru agenţi de pază, funcţie de posibilităţile financiare. "Mai mult nu ne permitem, deşi sigur că ne-ar trebui mai mulţi, într-o comună cu aproape şapte mii de locuitori", spune primarul Ivanache.

Poliţia Locală, soluţia găsită de două primării rurale din judeţ

O soluţie deja găsită la nivelul judeţului este înfiinţarea de Poliţii Locale. Potrivit informaţiilor oficiale, astfel de servicii funcţionează deja la Dângeni, Viişoara şi Suliţa, pe lângă cele "orăşeneşti" de la Botoşani, Dorohoi, Darabani şi Săveni.

Dinu Moroşanu, primarul comunei Viişoara, spune că în urmă cu opt ani, în calitate de consilier local, a iniţiat proiectul de înfiinţare a Poliţiei Locale. "Când s-a abrogat paza obştească, m-am gândit că mai bine dăm un salariu cuiva din comună decât să angajăm o firmă privată. Altă variantă nu era. Momentan avem trei poliţişti locali, efortul financiar ridicându-se la salariile egale cu minimum pe economie. Obiectul lor de activitate este format din menţinerea ordinii şi liniştii publice, participă împreună cu poliţiştii la orice intervenţie, iar când este necesar, asigură în Primărie continuitatea. Oful cel mare este că în lege spune clar că, dacă în nouă ani de zile ei nu sunt şcolarizaţi, sunt decăzuţi din drepturi, ca atare acum doi dintre ei sunt la cursuri la Iaşi, iar când termină ei, se duce al treilea, cel care acum a rămas în comună pentru a asigura continuitatea", spune Dinu Moroşanu.

Eficientă i se pare soluţia înfiinţării Poliţiei Locale şi primarului de Dângeni, Cătălin Rotundu. "La noi s-a înfiinţat în octombrie anul trecut şi avem trei oameni, acum avem un post vacant. Costurile sunt mai mici pe Poliţie decât pe firma de pază pentru că firma de pază este organizată de o societate privată care la rândul ei are costuri şi beneficii. Aici, activitatea fiind în coordonarea directă a aparatului de specialitate al primarului, costurile sunt diminuate în sensul că, şi dacă îi dai un salariu mai mare aici la Primărie faţă de ceea ce îi dă firma de pază. Poliţiştii locali au salarii cuprinse între 1.700 şi 2.000 de lei, dacă au şi ture de noapte. În plus, au mult mai multe activităţi decât un agent de la o firmă de pază- activităţi de circulaţie, controlul la agenţi economici, programul de funcţionare, Ordonanţa 21 privind regimul depozitelor de gunoaie şi respectarea curăţeniei, Legea urbanismului, sunt mult mai multe şi aduc şi venituri", susţine Cătălin Rotundu.

În ultimii ani, chiar zeci, infracţionalitatea a luat un avânt teribil şi nu numai în mediul rural, asigurarea pazei- bunurilor în special fiind cu adevărat o necesitate. Furturile, de la cele mai mărunte până la pagube importante, agresiunile pornite de la consumul de alcool şi lipsa de educaţie, sunt tot atâtea motive pentru care este nevoie de pază, care însă să nu suplinească rolul poliţiei.

La fel de adevărat este însă faptul că primăriile nu-şi permit sau cel puţin le-ar fi foarte greu să respecte norma legii- un agent de pază la mia de locuitori, în condiţiile în care sunt primării în judeţ în care, deşi sunt mulţi locuitori, activitatea economică este slabă.