Mai multe condiții dificil de îndeplinit sau improbabile trebuie satisfăcute, astfel încât avansul accelerat al salariului minim pe economie să contribuie la progres economic pe termen mediu și lung, potrivit unui studiu al lui Inacu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancar din România (AAFBR), comentat de Cursdeguvernare.ro.

Pe termen scurt, este de aşteptat "persistenţa efectelor negative cauzate de majorarea nesustenabilă (de până acum, n.r.) a salariului minim:
-descurajarea antreprenoriatului,
-accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici,
-creşterea somajului în rândul tinerilor", spune Iancu Guda în studiul său.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii 8 ani, iar noul program de guvernare indică alte 3 majorari până în anul 2020, de la 1.450 lei la la 2.400 lei. "Majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii”, aminteşte analistul citat.

Ca urmare, "efectele sunt vizibile cu preponderență la nivel microeconomic și sunt mai degrabă negative".

Iată argumentele studiului:
1. Companiile românești arată o elasticitate destul de redusă. Companiile nu au capacitate "de adaptare pe termen scurt, prin creșterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creștere", ceea ce duce la dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității. Elasticitatea redusă a reacțiilor companiilor a fost dovedită mai mereu de faptul că "perioadele de creștere ale consumului au fost însoțite de avansul importurilor și de creșterea mult mai lentă a producției interne".
2. Descurajarea antreprenoriatului sporeşte, mai ales din cauza impredictibilităţii fiscalităţii. Deja s-a înregistrat "o relativă plafonare a numărului de companii nou înfiinţate în perioada 2011-2015". Numărul de companii care și-au înterupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decât cel al SRL-urilor nou înființate, ceea ce este un fenomen "distructiv" al mediului de afaceri românesc.
3. Accentuarea polarizării și creșterea diferențelor dintre companiile mici și cele medii-mari. Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% în anul 2008, la 10% în 2015, şi urmează să ajungă aproape de 18% până în 2020, la nivelul întregului mediu de afaceri.

În acelasi timp, microîntreprinderile (cu venituri sub 500.000 EUR) aproape și-au dublat aceiași pondere, de la 11% (2008) la aproape 20% în 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în anul 2020. România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel din UE pe acest segment, respectiv 24,2%, deşi rata generală a șomajului din Romania este una dintre cele mai scăzute, potrivit preşedintelui AAFBR.

Citiţi mai departe despre studiu şi urmăriţi graficele aici: